Jurnal

PSIHOLÓG, -Ă, psihologi, -ge, s. m. și f. 1. (Rar la f.) Observator fin, dotat cu capacitatea de a sesiza și de a analiza viața sufletească a cuiva; cunoscător al sufletului omenesc. 2. Persoană specializată în studiul psihologiei. - Din fr. psychologue.

MENTALÍSM s. n. 1. concepție metafizică potrivit căreia realitatea este spirit. 2. atitudine a acelora care, într-un sistem lingvistic, consideră conținutul ca un element determinant al expresiei. - Din fr. mentalisme, germ. Mentalismus.

PSIHIATRÍE s. f. Disciplină medicală care se ocupă cu studiul bolilor psihice și tratamentul lor. - Din fr. psychiatrie.