Regrete tardive

Alta seara trista, in care nu imi pot stapani lacrimile ce vin odata cu filmul amintirilor. As putea sa iti spun ca nu am uitat nimic, ce am simtit sau ce s-a intamplat intre noi. Tot incerc sa ma lupt cu mine si sa nu imi mai amintesc toate detaliile unei iubiri marete, felul in care imi vorbeai, masa
pregatita in cel mai maret mod, locurile minunate pe care le am explorat in doi, si mai ales ma chinui sa uit ca tu m ai invatat sa iubesc...dar nu o sa reusesc pentru ca datorita tie sunt omul de azi.
De ce oare imi regret amintirile, cand sunt tot ce mi a ramas si sunt atat de minunate??? Am sa iti raspund tot eu, pentru ca mereu mi am regretat decizile si alegerile, nu am stiut sa imi construiesc fericirea, mi am spulberat o pas cu pas si apoi am regretat-o. Dar nu iti face griji pentru ca am sa continui sa fac aceleasi alegeri toata viata, dar cu toate astea ramai un colt de rai unde o sa ma intorc cu gandul de fiecare data cand o sa ma simt pierduta.