Sarada Minciunilor

Sarada Minciunilor

  • WpView
    Reads 31
  • WpVote
    Votes 1
  • WpPart
    Parts 1
WpMetadataReadOngoing
WpMetadataNoticeLast published Tue, Nov 17, 2015
Aveti treizeci si patru de motive sa uitati tot. Sa promiteti ca nu veti spune nimic, nimanui, din ce veti afla. Sa le cunoasteti apucaturile malitioase, dar sa nu cumva sa incercati a-i cunoaste. Ei nu sunt eroi. Nici macar vreun tip patetic de anti-protagonist. Sunt doar fiinte supuse unor conditii si situatii nefavorabile. Au fost nevoiti sa-si creasca un zid inalt in jurul sufletului, a inimii si oricarei posibilitati ce i-ar fi impiedicat sa supravietuiasca. Acum au devenit doar minti si calauze diabolice ale celor damnati. Isi poarta penele de lebada neagra pe umeri, incoronati cu giuvaere blestemate. Voi puteti alege sa nu o faceti, dar eu deja i-am iertat. Asa ca le scriu povestile, aratand lumii ca si noi, cei mizerabili, luptam sa luam parte la Lumina cea din Urma.
All Rights Reserved
#26
scurte
WpChevronRight
Join the largest storytelling communityGet personalized story recommendations, save your favourites to your library, and comment and vote to grow your community.
Illustration

You may also like

  • Capul mafiei  - Prima parte
  • Maia Reyn -  Eu cu mine insami... Intre minciuni si adevaruri
  • Drumul spre inima ta
  • NOVA
  • Suflete în derivă |FINALIZATĂ|
  • Sirius
  • Marko - Între dorință și pericol
  • Aimee: Soldați În Războiul Iubirii
  • ASA TATA, ASA FIU
  • NOI

Aerul rece părea ca-mi biciuie pielea goală a picioarelor, iar zgomotul bătăilor inimii mele era atat de puternic încât îmi spărgea timpanul. Multumita adrenalinei eram încă in stare sa alerg , nu îndeajuns de repede incat sa ma îndepărtez de el. - Alexa! Vocea lui puternica răsuna cu ecou printre copacii uscați. Era prea întuneric ca sa pot vedea ceva , dar după ce auzeam îmi dădeam cu ușurintă seama ca era foarte aproape. Undeva in fata mea se zarea o lumina. "Bingo! Dacă reușeam sa ies din pădure aveam o șansa sa găsesc pe cineva care sa ma ajute. "Sa ma ajute?...Cine sa ma ajute pe mine?" - Alexa! Oprește-te! Nu ai unde sa fugi! Nu aveam unde sau la cine, însă învățasem in viața asta ca speranța moare întotdeauna ultima. Nu aveam sa accepta asta! Nu aveam sa accept ca fusesem vândută de singura persoana ce se presupunea ca are grija de mine si nu aveam sa accept sa stau lângă un criminal! In timp ce îmi spuneam asta cu hotărâre piciorul meu se prinse intr-o creanga si pur si simplu am zburat aterizând pe burta pe pământul rece. Răsuflarea mi se opri pentru câteva secunde din cauza impactului apoi am încercat sa ma ridic insa fata îmi fu acoperită de o batista. - Ești a mea, pricepi? Au fost ultimele cuvinte auzite înainte ca ochii mei sa se închidă si sa nu mai simt nimic.

More details
WpActionLinkContent Guidelines