Depresia

Au trecut trei luni de cand am fost diagnosticat cu tulburare anxios-depresiva. Nu m-am atins de pastile dar nici nu am reusit sa ma reangajez. Singrul lucru de care m-am lipit este sportul.Mi-am transferat gandurile obsesive catre el. Ciudat cum funcționează creierul. După ani de decizii greșite tot el se supără. Ma bucur ca incepem sa ne intelege, cooperam oarecum, ma lasa sa ascult muzica cum o faceam odinioara, cu pasiune. Observ cum boala triază prietenii. Se pare că mai am trei. Doi vechi si unul nou. Cel nou ma ajuta sa trec peste problemele din prezent, cei vechi imi tin amintirea vie despre cum eram odată. Am si un frate, apropo, nu-l consider prieten, e mai presus, e singurul care imi doreste binele cu adevărat, ceilalți mi-l vor, dar doar limitat, până la nivelul lor, ce trece peste aduce invidie. E ciudat când iti dai seama ca nu totul tine de plasticul ala jegos cu elemente de siguranță