Pe aripile iluziilor
  • Reads 1,896
  • Votes 205
  • Parts 11
  • Reads 1,896
  • Votes 205
  • Parts 11
Complete, First published Dec 13, 2015
Nu știi niciodată când este momentul să îți iei rămas bun, nu ești niciodată pregătit. Personajul principal este teoria unui paradox al perfectelor, căci în spatele unor gânduri profunde se ascunde doar o idee manipulatoare. Șansa la o nouă viață reprezintă pentru protagonistă doar o altă cale către infern căci nimic nu va mai fi lafel, nimic nu îi va aduce prietenii înapoi. Iubirea nespusă îi sfâșie inima spartă în sute de cioburi și totuși singura sa menire este de a-i face pe cei din jurul ei fericiți. Obstacole nu întârzie să apară căci adevărul despre trecutul  familie sale distruge orice urmă de speranța din sufletul ei. 
Dorul prietenilor ei se transformă încetul cu încetul în alinare iar întâlnirea cu Eduard, întruchiparea angelică a unui suflet menit să o protejeze îi schimbă radical viața. Timpul devine doar un adversar în goana după fericire căci minutele sunt mai prețioase atunci când ele se măsoară în bătăile inimii unui om.
All Rights Reserved
Sign up to add Pe aripile iluziilor to your library and receive updates
or
#6iluzii
Content Guidelines
You may also like
You may also like
Slide 1 of 10
Capul mafiei  - Prima parte  cover
AfterParty cover
Între abis şi paradis cover
Cădere Liberă cover
NOI cover
Trandafirul Din Mlaștină cover
Suflete în derivă |FINALIZATĂ| cover
stripper cover
Celeste - Între libertate și datorie cover
Izuku Midoriya:The Hazardous Hero cover

Capul mafiei - Prima parte

44 parts Complete

Aerul rece părea ca-mi biciuie pielea goală a picioarelor, iar zgomotul bătăilor inimii mele era atat de puternic încât îmi spărgea timpanul. Multumita adrenalinei eram încă in stare sa alerg , nu îndeajuns de repede incat sa ma îndepărtez de el. - Alexa! Vocea lui puternica răsuna cu ecou printre copacii uscați. Era prea întuneric ca sa pot vedea ceva , dar după ce auzeam îmi dădeam cu ușurintă seama ca era foarte aproape. Undeva in fata mea se zarea o lumina. "Bingo! Dacă reușeam sa ies din pădure aveam o șansa sa găsesc pe cineva care sa ma ajute. "Sa ma ajute?...Cine sa ma ajute pe mine?" - Alexa! Oprește-te! Nu ai unde sa fugi! Nu aveam unde sau la cine, însă învățasem in viața asta ca speranța moare întotdeauna ultima. Nu aveam sa accepta asta! Nu aveam sa accept ca fusesem vândută de singura persoana ce se presupunea ca are grija de mine si nu aveam sa accept sa stau lângă un criminal! In timp ce îmi spuneam asta cu hotărâre piciorul meu se prinse intr-o creanga si pur si simplu am zburat aterizând pe burta pe pământul rece. Răsuflarea mi se opri pentru câteva secunde din cauza impactului apoi am încercat sa ma ridic insa fata îmi fu acoperită de o batista. - Ești a mea, pricepi? Au fost ultimele cuvinte auzite înainte ca ochii mei sa se închidă si sa nu mai simt nimic.