Story cover for Adolescenta Populară by AndreeaDeea611
Adolescenta Populară
  • WpView
    Reads 998
  • WpVote
    Votes 131
  • WpPart
    Parts 8
  • WpView
    Reads 998
  • WpVote
    Votes 131
  • WpPart
    Parts 8
Ongoing, First published Jan 02, 2016
E destul de nasol să fi populară școli, iar fiecare lucru pe care îl faci să fie știut de toţi.. Mi se pare o prostie ca eu sunt știută de aproape toată școala și eu îi știu doar pe o parte din ei.. Dar totul de schimba radical atunci când apare el.. Luke Ross = Un tip blond cu ochii albaștri, un abdomen bine lucrat, și spre final băiatul cel mai rău din liceu
Clary Fray = Păr roșcat închis, ochii căprui, una dintre populari (sinceră nu știu de ce) ,o mini tocilara care mereu intra în necazuri din cauza lui..
-Fuck de parcă viata mea ar fi perfecta.. 

Dragoste, limite, întâmplări, scene violente (+18) , și un limbaj licenţios 
#Ficțiune adolescenți
All Rights Reserved
Sign up to add Adolescenta Populară to your library and receive updates
or
Content Guidelines
You may also like
You may also like
Slide 1 of 10
Ochii de gheață din adâncul zăpezii cover
Din Prostie In Poveste - Cum Sa Strici Tot Si Sa Pari Ok cover
~Prințesa si Mafiotul ~ cover
Când va veni primăvara cover
LUPII DE NOAPTE. Cronicile Taberei Kazdin, vol. 1 cover
Elin  cover
VULTURII MĂRILOR. Cronicile Taberei Kazdin volumul 3 cover
You are mine//J.JK// cover
El Silencio de Madrid cover
Îndrăgostită de fratele vitreg! cover

Ochii de gheață din adâncul zăpezii

100 parts Complete

"Un foșnet de zăpadă călcată m-a făcut să-mi țin respirația. Am privit înspre marginea pădurii și l-am zărit. Era fința. Nu se ascundea de data asta, nu încerca să se piardă în umbre. Stătea drept, cu mantia albă fluturându-i în jur, ca și cum chiar vântul s-ar fi înclinat în fața lui. Ochii lui... îmi străpungeau sufletul. Am făcut un pas, apoi altul, coborând scările cabanei. Știam că ar trebui să trezesc pe cineva, să nu fiu singur, dar ceva mă împingea înainte. Parcă mă chema. Parcă legătura dintre noi exista cu mult înainte ca eu să pășesc în pădurea asta. -Cine... cine ești? am întrebat, vocea mea tremurând ca o frunză prinsă între furtuni. El nu a răspuns. Doar a ridicat o mână, iar în palmă s-a strâns fulg după fulg, până când zăpada a devenit o sferă străvezie, luminoasă, ca un ciob de cer înghețat. Mi-a arătat-o, și pentru un moment am avut impresia că văd ceva în ea - umbre de chipuri, ziduri de gheață, un secret ce pulsa în adâncul pădurii."