We've updated our Content Guidelines.
Review the latest guidelines to keep sharing stories safely.
Born among the demons

Born among the demons

  • WpView
    Reads 43
  • WpVote
    Votes 3
  • WpPart
    Parts 2
WpMetadataReadOngoing
WpMetadataNoticeLast published Sun, Jan 3, 2016
WpInfo
Fiction
Action and Thriller
Univesitatea Seer este singura din lume care admite tineri , atât fete , cât și băieți , pentru a-i pregăti în arenă . Numai că arena e mai periculoasă decât cea cu lei . Trebuie să ai în sânge tăria de a-i învinge după câțiva ani de lupte și un potențial genetic rar întâlnit în lumea noastră . Multe lucruri sunt ascunse de ochiul omului , dar la o privire mai amănunțită prin nume și ADN , aflăm lucruri noi , nu ? *** Ethan ''Bine ați venit la Universitatea Seer ! '' Era singurul lucru pe care îl auzisem . Eram atât de norocos că am fost admis la singura Universitate de lume pntru lupre corp la corp . Au niște criterii de admitere destul de ciudate , dar nu contează atâta timp cât o să-mi ating țelul . ''Mergem ? Nu mă interesează formalitățile .'' le spun lui Callum si lui Kate care mă aprobă cu un semn din cap . Let the journey begin ! *** Carte nouă , abordare diferită . Sper să vă placă ideea .
All Rights Reserved
#118
demons
WpChevronRight
Join the largest storytelling communityGet personalized story recommendations, save your favourites to your library, and comment and vote to grow your community.
Illustration

You may also like

  • Ochii de gheață din adâncul zăpezii
  • Din Prostie In Poveste - Cum Sa Strici Tot Si Sa Pari Ok
  • You are mine//J.JK//
  • LUPII DE NOAPTE. Cronicile Taberei Kazdin, vol. 1
  • Thalas: Căpitanul nimănui
  • A House of Second Chances
  • El Silencio de Madrid
  • VULTURII MĂRILOR. Cronicile Taberei Kazdin volumul 3
  • ~Prințesa si Mafiotul ~
  • Elin

"Un foșnet de zăpadă călcată m-a făcut să-mi țin respirația. Am privit înspre marginea pădurii și l-am zărit. Era fința. Nu se ascundea de data asta, nu încerca să se piardă în umbre. Stătea drept, cu mantia albă fluturându-i în jur, ca și cum chiar vântul s-ar fi înclinat în fața lui. Ochii lui... îmi străpungeau sufletul. Am făcut un pas, apoi altul, coborând scările cabanei. Știam că ar trebui să trezesc pe cineva, să nu fiu singur, dar ceva mă împingea înainte. Parcă mă chema. Parcă legătura dintre noi exista cu mult înainte ca eu să pășesc în pădurea asta. -Cine... cine ești? am întrebat, vocea mea tremurând ca o frunză prinsă între furtuni. El nu a răspuns. Doar a ridicat o mână, iar în palmă s-a strâns fulg după fulg, până când zăpada a devenit o sferă străvezie, luminoasă, ca un ciob de cer înghețat. Mi-a arătat-o, și pentru un moment am avut impresia că văd ceva în ea - umbre de chipuri, ziduri de gheață, un secret ce pulsa în adâncul pădurii."

More details
WpActionLinkContent Guidelines