Busola trecutului

Cu toții am avut zile proaste, nu? Unele poate foarte proaste, atât de proaste încât credeai că viața ta e oribilă. Voiai să-i spui cuiva ce simți, ce gândești, să-ți dea un sfat, dar nimeni nu era acolo pentru tine. Nimeni nu stătea la coadă cu câte-un sfat. Era pustiu și gol, doar scame zburând prin fața restaurantului. Cu toții am putut simți măcar odată acel gol din stomac când priveam poze vechi. Trecutul ne vizitează zilnic și nu avem cum să scăpăm de el, căci
are o busolă minusculă care-l ajută. Dar ce s-ar întâmpla dacă acea busolă ar dispărea ca prin minune și ai găsi-o undeva pe jos? Fix asta a pățit Alessandra.

Alessandra îi furase busola și o folosea cu cap. Voia să-l facă pe trecut să simtă și el tristețea aceea agonitoare care ne păzea la orice loc. Regretele erau de altfel implicate în acel micuț joc. Fata nu avea inimă încă de mică, iar acest lucru era în avantajul ei. Cine avea să câștige lupta? Ea, sau trecutul răscolitor?