Tocilara
  • WpView
    Membaca 32
  • WpVote
    Vote 1
  • WpPart
    Bab 2
WpMetadataReadBersambung
WpMetadataNoticePublikasi terakhir Kam, Jan 28, 2016
WpInfo
Fiksi
Aksi dan Thriller
La școală e o tocilara rea și cu fite multe . Vai,! Dimineață întru în clasă în grabă ca am întârziat. Ea sta cu fundul pe banca unei colege.Colega nervoasă ca nu poate să isi puna cărțile o împinge și ea cade jos .spunandui -Ești o proastă ! Ea se uita mirata la ea și îi spune tu ești si nu este frumos ca vorbești așa o fata trebuie să vorbească frumos! Tu vorbeai cerșetoareo! Doamna auziseră ce spuse ea o chema la ea și îi spuse să nu o mai audă ca vorbește în halul acest de urât. Ești O obraznică ! De ce ai jicnito așa? Deoarece nu mă lăsa ! Elena îi spuse să urcat pe banca mea și nu mi a plăcut. Ia încetati și deschide manualul la pagină 13 Sper să va placă !va pwwwpp
Domain Publik
Bergabunglah dengan komunitas bercerita terbesarDapatkan rekomendasi cerita yang dipersonalisasi, simpan cerita favoritmu ke perpustakaan, dan berikan komentar serta vote untuk membangun komunitasmu.
Illustration

anda mungkin juga menyukai

  • Ochii de gheață din adâncul zăpezii
  • El Silencio de Madrid
  • A House of Second Chances
  • LUPII DE NOAPTE. Cronicile Taberei Kazdin, vol. 1
  • Elin
  • You are mine//J.JK//
  • Thalas: Căpitanul nimănui
  • Din Prostie In Poveste - Cum Sa Strici Tot Si Sa Pari Ok
  • VULTURII MĂRILOR. Cronicile Taberei Kazdin volumul 3
  • ~Prințesa si Mafiotul ~

"Un foșnet de zăpadă călcată m-a făcut să-mi țin respirația. Am privit înspre marginea pădurii și l-am zărit. Era fința. Nu se ascundea de data asta, nu încerca să se piardă în umbre. Stătea drept, cu mantia albă fluturându-i în jur, ca și cum chiar vântul s-ar fi înclinat în fața lui. Ochii lui... îmi străpungeau sufletul. Am făcut un pas, apoi altul, coborând scările cabanei. Știam că ar trebui să trezesc pe cineva, să nu fiu singur, dar ceva mă împingea înainte. Parcă mă chema. Parcă legătura dintre noi exista cu mult înainte ca eu să pășesc în pădurea asta. -Cine... cine ești? am întrebat, vocea mea tremurând ca o frunză prinsă între furtuni. El nu a răspuns. Doar a ridicat o mână, iar în palmă s-a strâns fulg după fulg, până când zăpada a devenit o sferă străvezie, luminoasă, ca un ciob de cer înghețat. Mi-a arătat-o, și pentru un moment am avut impresia că văd ceva în ea - umbre de chipuri, ziduri de gheață, un secret ce pulsa în adâncul pădurii."

Detail lengkap
WpActionLinkPanduan Muatan