O zi obișnuită
Bună! Numerele meu este Stela, am 25 de ani, sunt psiholog pentru copii, n-am avut nici o relatie doarece parintii mei sunt foarte pretențioși. Dar pana la urma nu contează parerea lor.
Ieseam din birou, mi-am luat La revedere de la colegi, in timp ce imi cautam cheile de la mașină (Fluence) mi-au căzut cheile din mână, am observat ca cineva m-a ajutat să-mi ridic cheile de jos, un tip cu ochi caprui, par șaten, era superb.
-Hey, ar trebui sa fi mai atentă
- O să incerc, mulțumesc pentru micul ajutor
-N-ai pentru ce să-mi mulțumești
-Aha
Dupa ce ne-am văzut fiecare de drumul nostru, la 10 minute mi-am dat seama ca ma urmatesc doi tipi, am așteptat pana la urmatoarea curbă, mașina mea era situata la cateva strazi distanta de spital. M-am tot uitat dupa ei, la urmafoarea curba am inceput sa fug, ma tot uitam in spate la un moment dat nu i-am mai vazut asa ca m-am oprit, cand m-am întors ei erau deja in fața mea.
VA URMA...
All Rights Reserved