Dramă

A fost odată o poveste
A fost cam trist, dar s-a întîmplat
Căci un băiat iubea o fată
Dar la armată l-au luat.
La petrecut pînă la gară
Și cînd în tren el s-a urcat,
Ea disperase într-atîta
Și chiar atunci a lăcrimat
El a promis că se întoarce
Ea a strigat :"Eu te iubesc "
Dar trenul a pornit în grabă
Și totul a murit pe veci.
Dar peste nouă luni jumate
Poștașul îi dădu scrisoare
Și fata foarte bucuroasă
O desfăcu în grabă mare.
"Tu scuză-mă acum iubito
Căci vreau să-ți spun că te-am iubit,
La mine-i mare sărbătoare
Chiar astăzi m-am căsătorit "
A înlemnit cu foaia-n mînă
Căci nu-i venea să creadă,
Dar a citit-o încă odată
Și a înțeles că nu visează.
Strîngînd scrisoarea strîns în mînă.
Un rîu de lacrimi s-au pornit
Că și-a pierdut a ei iubire
Și fericirea i-a murit.
"Fii fericit cu-a ta nevastă
De mine să nu-ți amintești
Și voi pleca în altă lume
Căci nu mai face sa trăiesc ".
Ea a murit, și-au îngropat-o
Pe-un vîrf de de-al, cum altul nu-i
Iar el plîngea, rupea pă