Phoenix

-Vei regreta asta!Sunt convins ca o vei face!
-Ai o parere mult prea buna despre tine...
-S-a complicat si va fi o problema,chiar daca incerci sa dovedesti contrariul.
-Nu intelegi,nu?Nu imi pasa.
-Intr-o zi vei vedea ceva ce iti va aminti de mine!Ma vei dori,ai sa vrei sa vii inapoi,sa respiram acelasi aer,nu va mai fi suficient sa pasim pe acelasi pamant.Vei regreta ca ai plecat,altul ca mine nu va mai exista,iti pot oferi totul!
-Eu te las sa traiesti,tu nu imi poti oferi nimic,pe cand eu,eu am ales sa iti permit totul.
Ea era magnifica,cu parul ei rosu ca o flacara vie,cu ochii verzi ca iarba proaspat taiata,cu inima fragmentata dincolo de vindecare.
El era un ignorant,un afemeiat,ii folosea pe toti pentru satisfacerea propriilor nevoi.Mereu era despre el,despre profunzimea ochilor lui caprui si parul ciufulit,toti erau infatuati de el,pana la ea.In lumea vampirilor,odata cu aparitia ei,totul s-a schimbat,ea era o nestemata unica,atotputernica,el a ajuns sa depinda de ea,pierzandu-si brusc toata importanta...dar ea si-a pierdut inima,devenind ceea ce este,un pheonix,fata ei reala arata ca a unei papusi de portelan,parul lung,violet si moale,cazand in valuri peste corpul mic si fragil, in aparenta,caci in realitate,nici cea mai puternica sau ascutita lama nu o putea rani si durerea ei era reflectata de ochii de culoarea topazului auriu,schimbarile fizice erau izbitoare,desi doar vampirii o vedeau in forma de phoenix,ea ura tot,tot ce a devenit,din toata bunatatea si iubirea de care ar fi fost capabila a facut un ultim sacrificiu,a ucis dand viata.
Un vampir e un vampir.Iar ea nu mai putea suferi o pierdere.