Fantoma

Oamenii au invadat această lume, până ei au deţinut întreaga ei frumuseţe, au distrus ce era urât şi nu le-a păsat că îi calcă în picioare pe cei ce se opun. A trecut mult timp de atunci, dar noi încă dăinuim, noi încă stăpânim. Şi noi schimbăm sau ignorăm ce nu ne place, poate chiar distrugem până la măduvă. Atât de răi suntem, încât am început să facem asta chiar între noi, ca nişte animale flămânde ce au început să se mănânce între ele. Dar am atins apogeul răutăţii când noi am început să ignorăm, să ne prefacem că nu vedem lucruri, să urâm în linişte şi puternic. Lumea îl urăşte de atât de mult timp încât s-a plictisit. Aşa el a ajuns şters din propria viaţă.