Despre sentimentele nobile ori murdare din noi, ce le strangem pana ne simtim goi. Si despre eliberare, planset si uitare. Despre o gluma buna si o toana proasta...toate descriu povestea mea si poate si pe-a voastra.

Toată slava, cinstea și onoarea să fie ale Domnului! --- Versuri, poezii, cântece. Rime.

5 ani de relație cu o narcisistă și omul care a rămas în urmă acestei întâmplări

Flacăra dorinței dintre două suflete nu cunoaște limite: arde în tăcere, mistuie frici, devorează timpul și spațiul, se strecoară în fiecare gând și fior, unește distanțe și transformă două inimi într-un singur ecou de dor nemărginit, lăsând în urmă doar cenușa dulce a nevoii de a fi unul lângă celălalt, ca o arsură care nu se stinge niciodată🧡🔥

"Unele sentimente nu se pot rosti. Ele se scriu. Se ascund între rânduri, se sting și renasc în versuri și gânduri nerostite. Această colecție de texte îți va vorbi despre dor, despre pierdere, despre zbuciumul unui suflet care a simțit prea mult. Dacă te-ai simțit vreodată prins între trecut și viitor, între cine ești și cine ar trebui să fii, atunci aceste pagini îți aparțin."

Nu-mi da drumul Strâge-mă în brațe dragul meu Când stelele și luna se adună, Să nu-mi dai drumul chiar de-i greu Și să pășim prin viață împreună. De ne lovesc furtuni cu consecvență Să nu-mi dai drumul niciodată, Să rămânem pe-aceeași frecvență Să ascultăm de-a inimii povață. Dacă se întâmplă neprevăzutul Ca ceața minții să ne-afunde, Ne găsim în nevăzutul Iubirii noastre ce se-ascunde...

poezii

„În liniștea gândurilor" este o călătorie poetică prin universul interior al sufletului, unde emoțiile se nasc și se transformă în reflecții profunde asupra vieții, iubirii, durerii, speranței, familiei etc. Acest ciclu vorbește despre zbuciumul tăcut al inimii, despre momentele când gândurile devin ecouri în tăcere, dar și despre puterea de a găsi lumină în cele mai întunecate clipe. Poeziile aduc în prim-plan fragilitatea umană și curajul de a continua, invitând cititorul să-și asculte propria liniște și să se regăsească în rostirea sinceră a trăirilor.

Urmele mele-nsângerate rămân unde sunt puse, Ca mărturia sufletului meu să stea-n istorii, Ca multele dureri ce am lăsat nespuse, Să se ascundă-n umbra nefericitei glorii. ( "Glorios" din volumul " Despre orice... Altceva ")

"V-am povestit la prezent, dar am trăit la absent și am plătit cu trupul, Viața e o poezie, mai grea sau mai ușoară, ce nu se-nvață pe dinafară, ci se descoperă pe dinăuntru."