Sub aripa ta

"Era atât de frumoasă, atât de retrasă, atât de sensibilă, atât de gingașă,
El era vagabond, îi plăcea cocaina, îi plăceau nopțile cu vagabonzii și bila. Cluburi, alcool, scandaluri, brigăzi, îi plăceau anturajele învățase din străzi, simțea multe, un suflet că-l doare, știa că ce nu-l omoară îl face mai tare.
O întâlnește pe ea, chip de prințesă, suflet curat, inocentă, voia s-o cunoască, dar nu-și permitea să atace, risca și dacă o pierdea?
Nu voia să o piardă, simțea că-l plăcea, auzise de la ... Și nu prea credea.
După prea mult timp era fericit, pentru prima dată îndrăgostit, nu mai iubise, trecea bariere, știa că nu există iubire fără durere.
ERAU DIFERIȚI, DAR ÎMPREUNĂ PĂREA C-O SĂ-I VEZI PESTE ANI TOT DE MÂNĂ.
Părea că-l iubea, avea o imagine de ÎNGER CU ARIPI, el DIAVOL CU COARNE."