Blestemul etern

Dintr-o data aud un zgomot ce veni din pomul de langa fereasta care era un brad batran si inalt ,dar inainte sa aflu motivul zgomotului o voce cunoscuta imi mangaie auzul, era acea voce calda dar nu mai avea aceea nota usor parinteasca in ea era mai mult o nota de aroganta si de superioritate ,care ma irita groaznic.

-Pe mine ma cautai,sau doar vrei sa inveti fara sa te vada colegi ca sa nu zica ca esti vreo tocilara ?Si imi zambi intr-un mod arogant dezgolindu-si colti ,in mommentul acela as fi vrut sa il bat si sa-l chinui in cele mai groaznice moduri dar mi-am alungat repede gandul acesta din cap .El cobora atat de usor exact ca o felina ce-si urmareste prada si nu vrea sa o sperie.

-Nu nu te cautam pe tine de ce as vrea sa caut pe cineva pe care nu-l cunosc,si despre care nu stiu nimic im afara de nume ?

-Deci iti amintesti numele meu dar nu iti amintesti unde ma poti gasi , ma uimesti te credeam mai inteligenta dar se pare ca m-am inselat ,spuse el apropiindu-se de mine .Eu ma dau un pas inapoti dar ma lipesc cu spatele de perete ,el continua apropiindu-se si mai mult de mine....