" -O sa fie super. Deabea astept sa ajungem,zice incantata Alexandra.
-Da,o sa fie distractiv, si o sa ajungem la timp daca Lissa ar mari viteza.
- Oh, haideti lasati-ma sa conduc... Nu va mai plangeti atata, o sa ajungem la timp la petrecerea aia...
Insfarsit, ma bucur insfarsit ca Sasa si Alexandra m-au lasat in pace..Exceptand faptul ca muzica e la maxim... Nustiu ce vad ei la o astfel de petrecere . La naiba. Uitandu-ma in oglinda retovizoare vad un SUV negru care ma urmareste inca de la inceputul drumului, dar eu fiind " foarte atenta" din cauza prietenilor mei " foarte silentiosi" cred ca sunt ei...Ma cauta.
- Ati putea da va rog piesa asta mai incet? Nu cred ca e momentul sa dati muzica la maxim.
- Nu, Lissa. Stim bine ca asta e piesa ta preferata,zice Sasa.
- V-am zis ca nu e momentul! Opriti-o in momentul asta, si mai lasati telefonul! V-am spus clar ca daca masina mea daca are Bluetooth, nu inseamna neaparat ca va las sa ascultati muzica! zic zbierand la ei. Vedeti SUV-ul din spatele masinii? Ne-au urmarit pana aici, si ne vor mai urmari daca nu incetati! Ma cauta pe mine, nu pe voi, iar in momentul de fata sunteti in pericol. La naiba! Nu pot avea nici o saptamana libera linistita!
- Dar,cine sunt ei Lissa? spune Ale cu o voce inceata.
- Uite, nu e treaba voastra! Cautati in portbagaj, bagati mana pe acolo. Veti gasi 2 rucsacuri. In aceste rucsacuri ve-ti gasi tot ce aveti nevoie. Mancare pentru 24h si apa. Acum, incepeti sa va dezbracati, si luati hainele din rucsacuri si imbracati-va cu ele, si nu uitati sa va puneti si sepcile si glucile pe cap ! O sa maresc viteza iar cand ajungem aproape de curba aia, o sa incetinesc cat de mult pot,si sariti impreuna. Ascundeti-va unde puteti mai bine si nu intrati in belele. Dati-va telefoanele pe silentios si asteptati-ma pana ma intorc! Fiti atenti cand va sun, sa raspundeti, altfel o sa va las aici. Eu o sa scap de ei. Pregatiti-va! 1,2,3! Sariti ! "
"Lexi?" Întreabă el punând mana peste obrazul meu,dar eu mă m-am tras și m-am ridicat de pe pat.
"T-tu ai fost în tot acest timp? Tu Îți dai seama ce spui?" Îl întreb eu enervata și trădată în același timp.
"Înțelege ca nu am vrut sa te pierd."
"Nu ai vrut sa mă pierzi? Dar nu te-ai gândit ca m-ai răniți ascunzând acest secret? Nu iti dai seama cât de grava este situația în acest moment? Tu ești cel din cauza căruia am dus viața aia oribila în orfelinat! De asta simțeai acea mila pentru mine. De ce? De ce nu mi-ai spus? " am zis eu urcând tonul din ce în ce nai sus ajungand ca în ultima propoziție sa tip la el.
"Pentru ca...la naiba! Te iubesc ! Si ti-am zis ca nu vreau sa te pierd !" Spune el și se ridica de pe pat incercand sa ma prindă de mana ca sa mă tragă lângă el ,dar am fost mai rapida decât el și m-am dat trei pași în spate.
"Nu..."