Umbra

Tu ai văzut-o?

Probabil stă într-un colț și citește o carte.

Ea mereu v-a văzut. A stat cu o carte în mână, ascultându-vă conversațiile și încercând să vă înțeleagă.

Ea v-a observat.

A încercat să comunice cu voi, dar după, de teama de a fi insuportabilă, a renunțat.

A ales cărțile și scrisul. Ele măcar nu o judecau.

Ea spera doar că va publica vreodată o carte, iar atunci o veți observa. Spera. Atât mai reușea.

Poate nici nu există. Poate nu a existat vreodată. Poate e o umbră. Poate e chiar eu.