In pasi de dans

Dansul era singurul meu viitor. Nu stiam sa fac altceva. Mai bine zis, nu imi placea. Dar acum, nu am ce altceva sa fac.
Totul s-a petrecut prea repede.
Mai intai, mi-am uitat sandalele de concurs acasa.
Dupa, nu aveam protectii la tocuri.
Am ajuns pe scena. Am inceput sa dansez.
Toate bune si frumoase.
In finala, am repetat coregrafia pe care o facusem de atatea ori in ziua respectiva.
Pas, pas, roata, pas, pas, piruieta joasa.
Dupa totul s-a intamplat cu incetinitorul.
Mai intai, un toc rupt. Dupa, glezna. Dupa abulanta. Dupa spital. Dupa verdictul:
"Fara activitate fizica sporita"
Si uite asa s-a dus cariera mea de dansatoare...