« timpul care nu ne-a mai ajuns » este o colecție de versuri despre absență, dor și momentele pe care le-am lăsat să treacă, crezând că vor dura pentru totdeauna. e despre priviri pierdute în amurg, despre cuvinte rămase pe jumătate rostite, despre drumuri care s-au oprit înainte de a deveni destinații. 2025, ©️sofijaares | poetry

Las durerea sa-mi arda amintirile, Cu ochii goi, ignor toate privirile. E greu sa te pierzi pe tine, dar cu timpul, Te resemnezi, si iti afli verdictul.

„Un dor pe care îl port" este o colecție de poezii pline de dor, așteptare și iubire neîmplinită. Fiecare vers adâncește sentimentele unei iubiri care nu cunoaște sfârșit, a unei speranțe care persistă chiar și în absența celui iubit. Prin cuvinte delicate și imagini pline de melancolie, exploreaz trăirile unei inimi care nu renunță niciodată, care rămâne deschisă în fața dorului și a așteptării. O carte care vorbește despre iubire, dar și despre forța tăcută a celor care continuă să creadă în ea, chiar și atunci când timpul și distanța par să fie cele mai mari obstacole.

Dacă vă plac poeziile citiți-le, vi le ofer cu drag.

Culegere de poezii ce cuprind emotiile si sentimentele traite, reprimate, abrupte si slab nuantate, urmate, candva, de un contrast puternic, la un moment dat.

Gânduri, meditații, sentimente, toate se adună formând poezii si proze scurte asupra iubirii, despărțirii, tranziției, dar îndeosebi asupra magiei vieții.

~ Totul tine de scris Nu tre' sa vezi, ci sa simti. ~

Poezii scrise cu inima, despre oameni care pleacă, sentimente care rămân și iubiri care nu se uită. Dacă ai simțit vreodată prea mult, s-ar putea să te regăsești aici.

Bună! Aici vor fii tot poeme așa ca în Orizontul Poeziei. Enjoy🤗💗

Poezii "versuri vii" poate te vei regăsi dacă vei citi.