-Te rog...te rog sa rămâi cu mine.Nu uita ca suntem căsătoriți. Spune cu o voce angelică ,ochii lui sclipeau ,oricat aș fi vrut sa-i spun ca vreau să rămân ,asta nu se putea.
-Nu pot ,eu ...oricum ,asta nu e o căsătorie adevărată .Ii dau drumul la mâna si plec,era in spatele meu ,era ciudat ,imi doream să nu plec,si nu din cauza casei ,ci din cauza lui,incepeam sa țin la el.
-Rose!Striga,insa aleg sa-l ignor .
-Stai!Rose,stai! O sa-mi lipseasca vocea lui,o sa-mi lipseasca el.
-Rose! Spune tragandu-ma de mână ,pozitionandu-se in fața mea.
Ne uitam unul in ochii celuilalt , mă asteptam sa zica ceva , însă se apropia încet de mine ,imi cuprinde șoldul cu brațele sale ,neintrerupand contactul vizual .
-Nu pleca.Spune zâmbindu-mi .
-Eu... E tot ce reusesc sa spun ,iar el ma săruta .
Ea a fost înconjurată de prieteni fratelui său protector din totdeauna.
El e prietenul cel mai bun al fratelui ei.
Ea știe fiecare detaliu și imperfecțiune de pe chipul său.
El știe fiecare secret și fiecare lacrimă căzută de pe fața ei.
Ea are o obsesie nevinovată pentru el,dar doar ea știe asta.
El e cu șapte ani mai mare ca ea.
Ea încearcă să-și ascundă emoțiile de fiecare dată când împart aceași încăpere.
El încearcă să o protejeze ca pe o soră mai mică .
Ea devine o femeie atrăgătoare și rebelă, cu un temperament sălbatic odată cu plecarea lui din viața ei la vârsta de treisprezece ani.
El se întoarce dar nu mai era nici o urmă din băiatul dulce pe care ea îl știa.
Ea încearcase să-și îngroape fiecare sentiment pentru el fiindcă îi era interzis și greșit.
El se întoarse în viața ei fără săi ofere permisiune rupând din nou echilibrul.
Ea nu mai avea nimic din fetiță pe care el o cunoscuse cu cinci ani în urmă.
El rămase la fel de atrăgător dar cu o privire diferită de cea pe care ea îl știa.
Ea devenise exact tipul de femeie pe care lui îi plăcea, dar rămase sora lui mai mică.
El rămase obsesia ei.