Bunica ☺

Cand am cunoscut-o pima oara pe bunica mea , stateam in bratele mamei mele si cum am vazut-o am sarit la
ea in brate .

Stiu ca atunci cund eram mai mica stateam numai la ea in brate si dupa mine a fost ,, dragoste la prima vedere " . Stiu ca atunci cand am mai crescut imi lua multe baluane si cand ajungeam acasa le umfla si ne jucam... pentru mine era o mare fericire ... eram asa bucuroasa cand era acolo .

Bunica facea multe prajituri , si imi placea foarte mult sa o ajut sa le faca... bine cuce puteam si eu ... dar ma simteam extrem de bine cu ea.... eu am stat mai mult cu bunica decat cu mama si m - am atasat foarte mult de ea...

Au trecut anii si in vacanta aceasta bunica se simtea rau
si am atat cu ea ... a doua zi mergeam cu mama si cu tata la munca la ei ... si cum faceam in fiecare zi ... mergeam sa o salutam inainte sa plecam... eu eram prima in acea zi si cand am deschis usa bunica mea era pe jos... cand a venit mama si a vazut nu ia venit sa creada si sa dus sa il cheme pe tata ... in acest timp eu am incercat sa o trezesc ,, Buni..buni...trezeste-te " dar tot nu sa trezit si cand a venit si tata a trezit-o pe matusa mea... tuturor le dadeau lacrimile iar eu intrebam ,, ce e cu buni ? ce e cu buni ? " si nimeni nu imi raspundea... eu cu mama am plecat spre munca iar tata si matusa mea au ramas acolo. Ei au sunat la 112 .... dupa ceva timp ce am ajuns la munca tata a sunat-o pe mama si ia spus ca bunica a murit... cand mia spus mama acest lucru am luato in brate si nu mam putut opri din plans... dar mama mia supus ,, Draga mea fi cat de tare poti tu si sti ca lui buni nu ii placea sa plangi.... dar trebuie sa fi curajoasa " eu mam oprit din plans si mam uitat adanc in ochii mamei si am vazut ca si pe ea o doare si atunci miam dat seama ca trebuie sa te descarci...sunt doua moduri :
1- plangi
2- vorbesti cu cineva ...

<< SFÂRŞIT >>
( POVESTE ADEVARATA )