A fost o data ca niciodată prin vara anului 2001 ,an in care se născuse din iubire primul si ultimul copil al familiei Adam,băiatul se născuse in ziua de 9 Mai,an in care s-au petrecut si bune dar chiar si rele pentu aceasta familie ,pentu ca era o familie sarca ,dar chiar sa sa ei continua sa spere si sa se lupte cu viata care nu era tocmai buna pentru ei.Acest băiat pentru familia Adam însemna enorm ,deoarce era primul lor copil si stiau ca pe viitor când ei o sa îmbătrînească o sa aibă pe cine sa se sprijine.Băiatul acesta venind pe lume,părinții lui se gândise sa-i puna numele de Eduard.Eduard crescuse ,avea 15 ani ,deja se obișnuise cu viața si deja stia cât de greu este si ce trebuie sa faca ,ca sa poata supraviețui alaturi de lumea rea.Eudar se simțea pe zice trece tot mai singur deoarce nu avea si el un frate sau o sora cu care sa-si ocupe timpul.Locuia intr-un oraș răutăcios, nimeni nu vroia sa comunice cu nimeni ,de aceea băiatul nu avea nici măcar un prieten,pana intr-o zi când se plimbase prin parc ca sa poata uita de singurătate,in timp ce se plimba el auzise un zgomot înfiorător, baitul se indreptase spre zgomot si ajunsera el acolo, erau niste huligani ce bătuse un cățel pana când aproape il omorâse, băiatul văzând asta începuse sa plângă si a asteptat sa plece acei huligani si se indreptase spre cățel, la lua ,la dus acasa si la îngrijit pe cățel până când acesta isi revenise complet.Cățelul era vesnic recunoscator băiatului de aceia decise sa-l duca pe acest băiat intr-un loc in care doar el il stia ,erau mulți bani ,prin asta cățelul era recunoscator băiatului..Băiatul multumit decise ca acest cățel sa fie prietenul lui cel mai bun deoarece nu avea nici-un prieten si tot odată ia ajutat familia cu bani ca sa poată duce o viața lipsita de griji.Acum părinți lu ' Eduad nu mai erau sraci, duci au o viata asa cum ar fi trebuit sa duca orice familie.
Kyra. Doar cu atât a rămas . Doar cu numele si cu amintirile ce o bantuie noapte de noapte si zi de zi.
Oare exista o ura mai mare decat cea pe care i-o poartă acelui om, acelui diavol ce i-a luat tot ce a iubit pe lume, tot ce o iubea si îi oferea iubire prin fiecare cuvânt, fiecare privire, fiecare gest.
Viața are vreun sens daca nu îi ai pe cei pe care îi iubești cu tine? Are vreun sens să trăiești doar pentru amintirile cu ei?
Oare daca nu pun capat acum, pot lua ce a fost al meu?
Oare din cenușă se mai poate renaște, oare pot fi din nou fericită alaturi de familia mea?
Familia mea, familia care mi-a fost luata de flacarile iadului puse de diavol în persoana.
Și totul doar pentru ca nu l-am iubit, doar pentru ca nu m-am daruit lui.
Cap 2 -In urma cu un an
Cap 36- In prezent