FERICIRE SÂNGEROASĂ

Și dacă inima mai că vrea să-mi sară din piept și să ajungă la el, înseamnă asta iubire?
Inima mea deja îi aparține deși el nu știe asta.L-am iubit de mică. Colosal,dezastruos,frumos,cu rapiditate.L-am iubit cu toată ființa mea, însă iubirea dintre mine și el nu s-a realizat niciodată fizic, ci numai pe planul sufletelor.Ochii noștri s-au sărutat de mii de ori, deși buzele nici nu-și știu gustul.Ne-am strâns în brațe de sute de ori numai prin vorbele pe care ni le aduceam unul altuia.Ne-am iubit și încă o facem, însă există momente în care nu ne mai vedem lumina unul altuia și ne pierdem în întuneric.Ne regăsim în cele din urmă și ne aruncăm sufletele în brațele celuilalt rămânând numai cu un spațiu gol pe care îl umple prezența celuilalt.
Poate însemna asta iubire adevărată sau doar o invitație către moartea sufletelor noastre?