(poveste reala) Aveam 15 ani, și într-o duminica mam hotărât sa ma d-uc în munți, ca să mai uit de profa mea de mate datrana și rea. Ma plimbam liniștită, pana când... Sau auzit niște împușcături, și miam dat seama ca sunetele veneau de la niște vânători, și eu mam enervat, fiind ca urăsc vânătorii. Asa ca am luat niste pietre, și mam dus la ei ghidata de sunetul armelor. Odată ajunsa am început sa arunc cu pietre în ei. Am uitat sa menționez alea erau pietre mari ascuțite și grele, asa ca iam omorât. Apoi am observat ca ei vânau lupi,și mam simțit atât de bine ca vânătorii care au supraviețuit, apropo au fost omorâți de lupi. În haita erau 9 lupi și unul a murit. Eu eram speriata sa nu ma atace și pe mine lupii, și din cauza asta era sa cad într-o prăpastie, mam prins repede de o rădăcină de copac și am înfipto în pământ, dacă nu făceam asta, cădeam într-un pârâu plin de pietre mari și ascuțite.Un Lup sa apropiat de mine, și am țipăt. Un om a auzit, și după cum era îndracat era vânător. Mai avea și pușcă... A dat cu pușcă în Lup care era de fapt o lupoaica. Am prins-o repede de la labuta ță din față, și a scheunat. Ma gândesc ca a durut dar măcar nu a picat. Vânătorul m-a întrebat
- dece ai prins lupul? Vroia sa te mănânce!
Eu am răspuns
- și daca...
Nu am mai apucat sa zic nimic ca ceilalți 7 lupi au tăbărât pe el, și lau omorât. După lupii au venit spre mine, și fie care a apucat de câte ao parte a corpului, alții doi au prins lupoaica. După ce ne-au salvat leam mulțumit, și lupoaica cu haita de 8 membri a plecat și atunci miam dat seama ca lupoaica era șefa haitei.
Dacă va întâlniti cu lupii trebuie sa nu ați fie frica sa nu te uiți fix la lupi sa nu faci sunete sa nu faci mișcări bruste și sa pășești cu spatele încet de pe teritoriul lor. Dacă astea nu funcționează e din cauza ca upii sunt speriați de vânători.
( Este valabil pentru ori ce animal)
