Academia Celor Patru Turnuri

Începuturi

- Nu înţeleg de ce eşti aşa încâtat că trebuie să mergem la Academia aia? I-am spus lui Matthew, fratele meu.

- Maia, este șansa noastră. Și încercă să vezi partea bună a lucrurilor, nu o să mai fim o povară pentru mătușa Ana care și-a sacrificat ani buni din viață să ajungem unde suntem astăzi. Mi-a răspuns el, ca întodeuna, sobru și serios.

Matthew este îngerul meu păzitor. Este tot ce am mai bun în viață și cea mai apropiată rudă. Văd sclipirea din ochii lui. Știu că vede în Academie șansa noastră, singura, din păcate. Trebuie să facem asta și cel mai bun lucru e că o facem împreună.

- Ai dreptate! Hai să vedem ce va fi! Cât de nașpa poate să fie? Îi răspund eu, fără a lăsa să se vadă dezamăgirea din ochii mei.

Eu și Matthew am fost forțați să ne maturizăm prematur, odată cu decesul părinților noștrii. În urmă cu 10 ani, când eu aveam 6 și Matthew 7 ani Acordurile între vânătorii de umbre, vampiri, vârcolaci și magicieni au fost încălcate, iscându-se astfel un război. Mulți au murit atunci, printre care și părinții noștrii.

Mama era un vânător de umbre și făcea parte din familia care se afla la conducerea Institului Mare, adică Institul care coordona activitatea celorlalți vânători de umbre. Dar în momentul când aceasta s-a îndrăgostit de tata, Alpha haitei din Brașov, a fost izgonită, runele i-au fost șterse și a trăit ca o exilată până la sfârșitul zileleor. Însă din dragostea lor ne-am născut noi, care suntem doi hibrizi, jumătate vânător de umbre, jumătate vârcolac. Am fost crescuți în haită, însă niciodată părinții noștri nu ne-au ascuns și cealaltă jumătate.

Marele război, căci așa este denumit astăzi s-a închiat o dată cu sosirea la conducerea vânătorilor de umbre a familiei Carrington. Aceștia au schimbat și reînnoit unele Acorduri și au înființat Academia Celor Patru Case, care cuprinde ființele supranaturale implicate în război. Motivarea înființării academiei a fost pacea. Aceștia au presupus că dacă tinerii moștenitori învață împreună șansele ca un război să izbucnească în viitor va fi minim. Un alt lucru bun a fost acela că sunt permise căsătoriile între specii. Ceea ce mă face pe mine să-i urăsc este faptul că mama mea a murit sub sabia unui Carrington, iar tata, fără perechea lui a murit de suferință.

Mătușa Ana, sora tatălui meu, a fost cea care a avut grijă de noi după ce părinții noștri au murit. Ia fost greu, fiindcă făcea parte dintr-o familie renegată, pentru că familia Hunter a fost înlăturată de la supremația haitei. Și-a dus veacul într-o căsuță modestă la marginea Brașovului, unde am crescut și noi.

Ultimul lucru care l-am pus în bagaj a fost poza cu părinții mei. Am privit camera încă o dată deja simțind dorul mirosului de acasă.

Haide să mergem, nu vreau să întârziați, a spus matușa Ana, după care ne-am urcat în mașină și eram pregătiți, teoretic, pentru noua noastră viață.

Bună, acesta este primul capitol. Știu ca e cam scurt. Dar e un fel de intro.
Sper să vă placă ❤️
Sus sunt Maia și Matthew Hunter.