Cu el de mână zbor și printre stele

Capitolul 1

Chloe, o fată de 8 ani, care până acum a primit tot ce și-a dorit. Familia ei fiind foarte bogată datorită clădirilor pe care le construiau în diferite orașe ale lumii. Este foarte răsfățată, nu apreciază nimic din ce i se oferă și mereu are ceva de obiectat. Nu îi place să își facă prieteni, stând aproape toată ziua în casă. Părinții ei fiind foarte ocupați, au angajat o persoană pentru a face curățenie. Era o femeie de 26 de ani care avea o fetiță de vârsta lui Chloe, era singura cu care aceasta își petrecea timpul, considerând-o cea mai bună prietenă. Anais era foarte cuminte și din cauza faptului că mama ei nu i-a putut oferi aproape nimic din ce a avut Chloe, știe să aprecieze tot ceea ce are. Acestea au crescut împreună și cu toate că erau bune prietene, Chloe mereu a avut un sentiment de superioritate față de Anais. Mereu se gândea că Anais nu va putea niciodată să ajungă cineva în viață, cu toate că aceasta învăța foarte bine. Chloe de mică a înțeles că banii ar fi totul în viață, cu toate că nu este așa nici pe departe. De fiecare dată când lui Chloe i se oferea câte un cadou, Anais stătea într-un colț al camerei, privind. Fără invidie și doar cu o bucurie, fiindcă își vedea prietena fericită.. Cele două nu semănau deloc... Anais era bună cu toată lumea, își respecta mama și aprecia foarte mult tot ce avea.. în schimb, Chloe nu suporta compania nimănui, în afară de cea a lui Anais.. nu își respecta părinții, iar după ce primea un cadou, sau i se oferea ceva, atunci când se plictisea de acel lucru, pur și simplu îl arunca.

- Ar trebui să facem ceva.. Chloe este prea rece cu toată lumea, nu apreciază nimic din ceea ce îi oferim.

- Era datoria ta să îi dai o educație, tu doar ai răsfățat-o și i-ai dat tot ce și-a dorit. Spune tatăl lui Chloe pe un ton ridicat.

- Ești tatăl ei.. nu doar eu sunt responsabilă de creșterea și educația sa. După o discuție foarte lungă în care părinții fetei mai mult s-au certat decât au încercat să găsească o soluție, mamei lui Chloe i-a venit ideea de a o responsabiliza. I-au cumpărat un câine și au pus-o să promită că va avea grijă de el și că îi va oferi atenția necesară. Primele săptămâni acesta era în centrul atenției, dar după aceea, Chloe l-a abandonat la fel cum făcea cu majoritatea lucrurilor ei, de parcă acel câine ar fi fost un simplu obiect. În continuare a avut grijă de el Anais, care nu îl scăpa din ochi nici măcar o secundă și îl iubea nespus de mult. Anii au trecut, iar fetele au crescut atât de repede.. Erau ambele atât de frumoase, încât abia îți puteai lua ochii de la ele. După ani grei de muncă, Anais a ajuns la cea mai bună universitate, moment în care cele două fete au rupt legătura. Chloe nu a reușit să intre acolo unde și-a dorit, a renunțat la ideea de a continua undeva, în ciuda faptului că era o fată foarte deșteaptă.

- Chloe, ce ai de gând să faci? Eu și tatăl tău am muncit foarte mult să-ți fie ție bine, iar tu nici măcar nu vrei să îți continui studiile.

- Pot lua o decizie și singură, dacă nu voi vrea să continui, nu o voi face...

- Nu e nicio problemă, dacă nu vei vrea să înveți, vei munci. Spune tatăl fetei foarte distant.

- Poftim?

- Te vei ocupa de afacerea familiei, vei călători peste tot unde avem clădiri în construcție și îi vei urmări pe oamenii de acolo.

- De ce nu găsești pe altcineva să facă asta?

- Chloe.. trebuie să te responsabilizăm cumva. Ai impresia că totul ți se cuvine fără a ridica măcar un deget.

- Nu am de ce să muncesc! Nu voi pleca nicăieri!

- Ba da... Vei pleca luni dimineață. Ce vrei să faci cu viața ta?

- Mă descurc singură, nu este nevoie să mă trimiteți peste tot unde aveți construcții pentru a mă responsabiliza, nu am de ce să muncesc.. o vor face alții pentru mine.