Gadget-Man și super-eroii

Capitolul V - Când fac rost de o misiune

   Am vrut ca și eu să fiu unul dintre cei mai mari super-eroi, așa că am pornit într-o misiune. Credeți că a fost greu să găsesc o misiune? O, nu, a fost extrem de simplu. Problemele pur și simplu răsar de nicăieri. Dar eu nu mi-am ales o misiune banală. Dacă ați știi în ce m-am băgat... și dacă ați știi și cu cine mă duc... A, da. De fapt o să vedeți. Nu mai am deloc intimitate.

   - Gadget-Man! mi-a pronunțat Ultra-Man cu dezgust numele.

   - Da.

   - Să nu te prind că faci vreo prostie!

   - Huh, de mine vorbești? am murmurat eu.

   - Poftim?!?

   - Nimic, nimic! Hai să mergem, lentule.

   Mi s-a părut ciudat că nu a mai comentat. Poate i s-au stricat urechile digitale. POATE.

   Am urcat in aeronava mea cu multe gadget-uri. Era pentru prima oară când o pilotam.

   De când am decolat, lucrurile au luat o întorsătură neplăcută. Niște caricaturi l-au furat pe Ultra-Man din navă, apoi era să mă prăbușesc, dar într-un fel sau altul i-am învins pe tipii cei răi cu prima mea tehnică. Cred că ați ghicit. Nelipsitul CÂMP DE FORȚĂ! Doar că acum a fost însoțit și de niște fulgere superbe (ca aspect, deși și dacă te atingeau cred că spuneai cu zâmbetul pe buze „Minunat!").

   Stați așa! Am spus că l-au furat pe Ultra-Man?!? Poate că nu ne înțelegeam atât de bine, dar totuși era un luptător excelent. Dacă eram amândoi în luptă cu 100 de războinici inamici, erau... BUM! Nici nu ziceai că au fost acolo vreodată. Cu alte cuvinte, MORTALI. Dar acum că a fost furat, era mult mai greu. Trebuia să îl recuperez și pe el și trebuia și să mă lupt cu nu știu cine. Credeți că sunt atât de puternic?