Cărți: copilul de astăzi, cărțile de mâine.

Săptămâna 1: Fifty Shades #1

        Îmi încep cartea cu cea mai în vogă trilogie: „Fifty Shades”. Sinceră să fiu, nu am citit toate cele 3 cărți. În schimb, am citit-o pe prima. Am 16 ani și am citit Fifty Shades of Grey. Probabil vă puneți întrebarea „Ai 16 ani și ai citit Fifty Shades of Grey? Minoro.”. Sinceră să fiu, cartea este una bună. Și nu datorită scenelor erotice, cât datorită poveștii de dragoste dintre ei.

        În primă instanță, când am văzut un număr mare de fete citind această lucrare, m-am gândit că nu este o carte bună. Însă, nu știu de ce, nu aveam de gând să o citesc. Și mai ales, știind maniera în care sunt descrise scenele de sex (pentru că numai acelea mi-au fost prezentate de către colege). Îmi impusesem să nu citesc această carte; Asta până în momentul în care o colegă s-a oferit să îmi împrumute primul volum la sfârșitul clasei a 9a. Surprinzător, am ținut această carte degeaba pe timpul verii. Am început să o citesc în toamna lui 2014, mai exact la început de clasa a 10a. Ce mi-a plăcut? Povestea de dragoste. Ce nu mi-a plăcut? Atitudinea Anastasiei față de situație (Sunt conștientă că dacă ar fi optat pentru a NU semna contractul și pentru a NU mai avea nicio legătură cu Grey, toată povestea n-ar fi existat).

        Haideți să analizăm puțin situația. (Voi enumera evenimentele pe scurt mai jos)

– Anastasia l-a cunoscut pe Christian din vina/datorită prietenei sale foarte bune, Katherine (Kate).

– Toată această poveste a început de la acel interviu.

– Timpul a trecut și cei doi au devenit foarte apropiați.

– Timpul a trecut mai mult și Anastasia a ajuns să întrețină relații sexuale cu el, în timp ce el îi asigura ei luxul.

– Ea semnează un CONTRACT pentru ca relația sexuală dintre ei să poată avea loc. În caz contrar, adică în cazul în care ea nu ar fi fost de acord cu semnarea contractului, orice relație dintre ei s-ar fi rupt. Evident, ea iubindu-l ca o nebună a acceptat să se înjosească.

– Anastasia îl iubește pe Christian, însă pentru Grey, Anastasia este o fată mai specială decât altele, însă între cei doi nu exista altă relație în afară de cea sexuală.

        Asta reiese din primul volum. Evident, cu trecerea timpului, cei doi ajung la sentimente profunde, însă acolo ajungem mai târziu. 

        Eu nu o judec pe autoare. Nici gând. Eu comentez această poveste ca și când ar fi o întâmplare reală. Revenind.

        Părerea mea este că ea nu ar fi trebuit să accepte niciodată semnarea acelui contract. Astfel de formalități nu își au rostul când vine vorba despre iubire sau sex; pe scurt, intimități. Consider că aceasta s-a înjosit, în ochii mei văzând-o drept o damă de companie. Totuși, iubirea te dă peste cap în multe situații.

        De asemenea, sunt perfect conștientă de faptul că fără existența lui Grey în viața Anastasiei, această poveste nu ar fi avut rost.

        Însă să trecem peste detaliile de interior. Să ajungem la lucrurile cu adevărat îngrijorătoare, și acelea ar fi:

– Ecranizarea cărții.

– Rating-ul filmului.

– Schimbarea coperții.

        În primul rând, ecranizarea cărții sunt sigură că va fi un eșec în comparație cu firul narativ al cărții. Personal, personajele mi le-am imaginat diferit, și este complet normal. De asemenea, o astfel de carte nu este una din cărțile ce trebuie ecranizate. Eu nu sunt de acord cu ecranizările la general. Cartea este carte, și filmul este film. Astfel, ai de ales dintre lecturarea cărții și vizionarea filmului. Ce fac oamenii din ziua de azi? Vizionează filmul? De ce? LENE! Îmi pare rău să o spun dar așa este. Multă lume refuză să mai citească pe motiv că le este lene sau nu au timp. Nu voi înțelege niciodată asta, însă se pare că trăim în secolul în care oamenii preferă să fie comozi și să nu-și bată capul cu diferite activități precum lectura.

        În al doilea rând, nu sunt de acord cu rating-ul filmului. Da, recunosc, mă duc mâine la film. Cu doi prieteni. Sunt curioasă să văd ce este de capul lui. Mi-e teamă că voi avea parte de o dezamăgire. Totuși, voi vedea mâine ce este. Nu sunt de acord cu rating-ul pentru că așa nu se vor duce neapărat persoane de 15, 16, 17 ani, cât se vor duce și copii mai mici, însoțiți, care nu știu nici măcar de existența cărții, numai pentru că în film vor fi scene de sex. Părerea mea este că trebuia să rămână la stadiul de IM-18, chiar dacă nu aș fi putut nici eu să îl văd. Nu disper după vizionarea filmului, sincer.

        În al treilea, și ultimul rând, sunt dezamăgită de ideea schimbării coperții. Cea mai neinspirată idee. Marketing. Prea mult marketing. Se face reclamă mai mult la film decât la carte. Coperta originală este copertă originală. Nu vii tu, de nicăieri, să schimbi coperta, pentru simplul motiv că așa consideri că vei avea mai multă vânzare. Cartea este aceeași. Nu vei avea mai multă vânzare, omule! Vei primi multe dezamăgiri. Eu ți-am oferit una. Ia-o și mândrește-te cu ea. 

        

        Asta cred că este tot pentru această seară. Voi reveni cu aceeași trilogie în momentul finalizării celui de al doilea volum. (având în vedere că povestea continuă) . Vinerea viitoare voi scrie despre „Plăcinta e dulce la sfârșit” de Alan Bradley. Vă recomand să o citiți. Este o carte foarte frumoasă, polițistă. 

        O seară frumoasă vă doresc!