Kim Seo

De ce ma mir?

Kim Seo era în camera ei. Asculta muzica la casti pentru ca nu-i plăcea să și audă părinți certanduse, dar nici să se bage între ei, asa ca tot ce făcea cat ei se cereau, era sa asculte muzica. Se ridică și pornește în spre bucătărie pentru as lua o gustare. În living erau părinți ei, dar nici n-au observat o cand a trecut pe lângă ei.

- Buna părinți mirobolanti care nu mă auziți din cauza "iubiri voastre". Sincer, nu inteleg de ce va mai stresați. Deja părul v-a albit de la atata cearta. Ar trebui să divorțati și gata. Problema rezolvată. Spune Kim Seo asta muscand dintr un mar.
- Ai dreptate tu. Toată ziua buna ziua stau și îi ascult plângerile lu ma-ta. E mai rau decat o soacra.
- Da, pai imi pare rau mie ca tu nu esti in stare de nimic, DE NIMIC! Nu muncești, pleci de acasa și-mi stai plecat toată ziua buna ziua, parfumat și aranjat. De ce nu divortezi si pleci la alta? Scăpăm unul de altul.
- Păi chiar asta o să fac.

Se pare ca m-am  obișnuită cu cearta.

- Eu gata, m-am săturat de gura aia a ta mare. Divorțez!
- N-ai de cat! Pentru prima oară în viata asta suntem de acord.
- Nici nu mă miră faptul că voi divorțati. Mi se pare și logic, dar în fine. Va las sa va faceti damblaua.

După toată discutia asta, ma duc in camera mea lasandui  pe cei doi să se "iubeasca". În acest moment am sunat-o  pe cea mai bună prietenă a mea Emy.

- Iar se cearta ai tai? Se cam aud țipete.
- Eh, stii deja, ca de obicei. Tata nu sta pe acasa si nici nu munceste. Iar eu și mama începem să-l bănuim că are amanta.
- Nu stiu ce sa zic. Părinți mei au divorțat de 2 ani, ma simt asa prost.
- Mi-as dori sa divorțeze si ai mei. M-am săturat să-i tot aud certanduse toată ziua. Pana și ziua mea de naștere e nașpa.
- Stiu, anul asta au și uitat ca e ziua ta.
- Exact! Vorbeau astăzi de ceva divorț. Poate da Domnul să scap de unul din ei. Eventual tata, mama mi-a spus că nu ma vrut niciodată pentru ca nu sunt băiat.
- Auu, asta a cam durut.
- Eh, m-am obisnuit cu reproșurile lui tampite.
- Imi pare asa rau de tine
- Kim Seo! Vino jos! Vreau să-ti spun ceva!

- Aish, trebuie să închid. Ma cheamă mama, mai vorbim Pa.

Am inchis telefonul după am coborât scările pana jos unde era mama.

- Draga mea, noi ne am hotarat și v-om divorța. Intr o săptămână actele de divorț voi fi gata, iar intr o lună vom fi divorțati.
- Din nou, oare de ce nu ma mira? Mda...
- Acum intervii tu și alegi la cine vrei sa stai. La mine sau la ma-ta?
- Logic că la mama. Cel puțin ea ma vrut.
- Esti un copil răsfațat și ne recunoscător!

Dau sa ma întoarcă sus, dar este oprită de mama ei.

-Scumpo, daca acesti divorț de supăra, spune, te voi asculta.
- Deloc, acest divorț imi face placere. Asa scap de tata, iar pe lângă, de certurile voastre tampite.

Si urc in camera mea. Era deja ora 22:00, normal dormeam mai tarziu, dar acum m-am simțit epuizată, asa ca m-am pus la somn.

~Nu stiu cei cu cartea asta dar sper sa va placa. Nu e cine stie ce, adică, e 5 dimineata cand scriu capitolul asta. Doar sper sa va placa~