Litiu, sodiu, potasiu, rubidiu, cesiu, franciu...
Beriliu, magneziu, calciu, stronțiu, bariu, radiu...
Bor, aluminiu, galiu, indiu-
Îmi plesnește corpul. Sunt iar aici. În apartamentul bine îngrijit și curat, duhnind a băutură, frică și plăcere.
- Scumpete, te-am rugat de atâtea ori, te rog fii atentă și uite-te la mine. Te învăț lucruri tare importante acum, lucruri care o să te ajute în viață.
Da, mereu spunea asta. Mă pregătea pentru viață. Și ce mai viață aș fi dus și fără lecțiile lui. Și îmi întorc capul spre el, căci altfel ceara ce se topea în flacăra la care mă holbam avea să-mi catifeleze pielea. Un bărbat cu păr creț și negru, tuns scurt. Înalt ca un titan. Trăsături vagi ale feței. Îmi mângâie obrajii apoi părul. Unde sunt? Vreau acasă? De ce am supărat-o pe mama? De ce sunt așa? Aș fi mers cu ea la magazin acum. Nu-mi place când face asta. Dar așa e normal, nu-i așa? Ce aspre îi sunt mâinile. Ce strâns mă ține de mâini.
- Ce fetiță scumpă ești... De aș avea și eu o fetiță ca tine.
Nu-mi place când miroase a sucul ăla. Se comportă așa ciudat, și el și tata. Apoi îi face să plece cumva ca să rămână cu mine și soția lui. Dar unde e soția lui? Nu m-ar ajuta, nu mă place. Dacă nu ar fi el, m-ar arunca probabil de la etajul la care suntem. La ce etaj suntem? Ce element e un etaj? Etaj. Etaj. S-ar numi ej? Îmi bagă în gură lucrul ăla murdar. Plâng. Vreau să plâng cum trebuie. Ce frumos scapără flarcăra de la lumânare. Îmi curg doar câteva lacrimi. Mă uit la el, fiindcă mi-a spus că așa se face. Mi-a spus fetiță, dar eu nu sunt fetiță. Aș vrea să-i spun că nu-mi place când îmi zice așa, dar nu vreau să se supere pe mine. Nu sunt fetiță. Dacă nu sunt fetiță, atunci sunt băiețel? Dar nu vreau să fiu băiețel, băiețeii sunt proști. Băiețeii sunt răi și fac lucruri urâte. Dar nici fetiță nu sunt. Ce element sunt?
Strânsoarea lui pe corpul meu devine mai strânsă, ca a unui șarpe din documentarele la care m-am uitat cu mama. Vreau să-mi dea drumul. Vreau să-mi dea drumul. Sărăcuțul șoarece, a fost mâncat de șarpe... Dar eu nu vreau să fiu mâncat de șarpe. Mâncat? Dar nu eram băiețel. Dar nici mâncată, căci nu sunt fetiță. Ce element e un șoarece? Ah dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul dă-mi drumul
dă-mi drumul
dă-mi drumul
dă-mi drumul
dă-mi drumul
dă-mi drumul
dă-mi drumul
dă-mi drumul
dă-mi drumul
dă-mi-
Patul scârțâie din ce în ce mai tare. Scârțâi și scâncesc și eu odată cu el. Mă doare. A spus că toate fetițele pățesc așa. Dar eu nu sunt fetiță. Poate a încurcat. Nu-i așa? Scârțâi și eu. Litiu, sodiu, potasiu, rubidiu, cesiu, franciu, beriliu, magneziu, calciu, stronțiu, bariu, radiu, bor, aluminiu, dă-mi drumul, dă-mi drumul, dă-mi drumul, dă-mi drumul. Îmi mângâie părul, obrajii, pielea, gura, îmi pupă ochii, pieptul, picioarele. Îmi spune cât de mult mă iubește și mă ajută. Dar mă doare. De ce mă doare? Iubirea doare? Iubirea doare! Iubirea doare. Ce element e iubirea? Ce element e durerea? Din nas începe să-mi curgă sânge. El nu face nimic. Are chipul șters cu radiera. Trăsături nedefinite, neconturate, aproape inexistente. Înafara ochilor negri, plini de iubire. Iubire? Ce element e ăla? Nu-mi plac ochii lui, parcă din iubire se schimbă în ură.
Vreau să-mi tai corpul, părul, gura, pieptul, brațele, picioarele, să-mi scot ochii, creierul. De ce exist? Cine sunt eu? Eu nu sunt al lui. Nu vreau să fiu al lui. Sau trebuie să fiu?
Aș vrea să pot să-l privesc măcar încă o dată. Doar dacă ne-am face cu mâna. Eu la scări iar el în stație în fața trenului. Dar fața îi este ștearsă ca cerneala de pe o hârtie pătată cu apă. Trăsături nedefinite, neconturate, aproape inexistente. Înafara ochilor negri, plini de iubire. De ce semeni așa de mult cu el. Ți-am zis să-ți lași barbă. De ce naiba ți-am zis să-ți lași barbă? În halul ăsta am ajuns? Semeni așa tare cu el. Îmi pare rău. Dacă aș fi știut să vorbesc despre asta atunci, poate am fi putut să o dregem cumva. Dar ochii lui nu se schimbă în ură. Rămân placizi și triști. Îi pare rău și știu. Vreau să cred asta. Vreau să cred că îi pare rău. Cui îi pare rău? Omul cu păr creț și negru? Dar el nu avea păr creț. Cine avea păr creț? Mă doare corpul și vreau să mă întind. Nu din nas îmi curge sânge de data asta. Brațul mi-e cald și umed, iar cimentul e răcoros. Nu știe încă dacă să urce în tren sau nu. Știe că ceva nu e bine. Dar îi zâmbesc larg și râd pofticios:
- Scumpete, te-am rugat de atâtea ori. Stai liniștit, sunt bine. Poți să urci, nu o să pățesc nimic.
Tresaltă . Face un pas spre mine. Mă târăsc, dar corpul mi-e prea greu și aerul îmi înțeapă gâtul și pieptul. Vreau să plec. Nu mă simt bine. Ceva nu e bine. Ceva nu e bine. Mă apucă de brațe și mă întoarce cu fața spre el. Ceva nu e bine. Ceva nu e bine. Părul nu-i mai seamănă, iar ochii îi lăcrimează. Ceva nu e bine. Ceva nu e bine. Trăsăturile ce odată îl defineau perfect acum erau blurate. Ochii i se scurgeau din locul lor pe mine. Ceva nu e bine. Ceva nu e bine. Încerc să spun niște elemente ca să mă calmez, dar nu pot. Nu se întâmplă nimic, nu iese niciun sunet. Ochii i se scurg pe gâtul meu până în stomac. Sucul gastric se dizolvă în favoarea lichidului vâscos ce se scurge încontinuu din globii oculari. Îl lovesc în piept cu picioarele și mă zvârcolesc ca râmele pe care le scoteam din pământul ud. Simțeam cum încep să mă usuc de pe interior. Ceva nu e bine. Ceva nu e bine. Vreau să mă calmez și să spun elemente. Ce elemente? Cum determin dacă ceva e un element? Dar în loc de vreun element, tot ce reușesc să spun e:
- Te urăsc! M-ai ruinat! într-un țipăt disperat.
Clipește și ochii îi revin la locul lor. Nu știu dacă ochii îi lăcrimau iar sau dacă i se uscau ca și caisele confiate pe care obișnuiam să le împărțim. Mâinile îi erau acum mai moi ca vorbele pe care mi le șoptea ca să mă facă să roșesc. Mă târăsc cât mai departe de el. Mă simt ca o boală. Arată bolnav. L-am îmbolnăvit? Nu mă simt ca un element. Am fost vreodată unul? Mă dor brațele, pieptul și stomacul. Simt prezența lui că se dezintegrează cu fiecare braț pe care îl întind. Cu fiecare crampă a stomacului meu. Cu fiecare junghi din picioare. Mă adâncesc din ce în ce mai mult în groapa mea micuță și prăfuită pe care mi-e prea scârbă să o îngrijesc. Și ochii mi se închid.
O voce tânără se aude de lângă groapă. O fată? Una destul de mică oricum. Mai mică decât mine. Îmi place cum îi răsună vocea în groapa mea. Râde mult și vesel. Zâmbesc în colțul gurii. Nu vreau să te ruin și eu pe tine. Poate când o sa crești mai mult. Acum nu am dreptul. Nu mă face te rog.
- Vrei să te ajut să ieși de acolo?
Tac. Mai bine mă fac moartă decât să o trag aici cu mine.
- Mă auzi?
O aud cum se apleacă peste marginea gropii. Pământul se sfărâmița sub genunchii ei goi.
- Nu te apleca prea mult sau o să cazi și tu aici.
- De ce nu răspunzi? Ți-a mâncat pisica limba?
- Ai văzut tu vreo pisică pe aici?
- Poate eu sunt pisica, nu ai tu de unde să știi.
- Nu vreau să ies de aici, acum poți să pleci.
- Dar eu vreau să ieși și să te joci cu mine.
- Dar eu nu vreau să ies și să mă joc cu tine.
- Bine atunci. Facem cum vrei tu prima oara!
Îmi deschid ochii puțin frustrat. Frustrată? își scoate limba la mine iar apoi râde. Ochelarii aproape că îi cad de pe nasul micuț. Ce micuță e. Te rog pleacă de aici.
Apoi sare. Îmi cade fața și aproape îmi vine să țip. Sare în groapă. În groapa mea. Ce vrea ea să facă în groapa mea? De abia de am eu loc în groapa mea. Nu are loc să se joace aici. Sare la mine în brațe și mă pupă pe frunte. Mă strânge în brațe cu brațele micuțe.
- Vreau să te iubesc. Pari că ai nevoie de asta foarte mult.
Mă uit la ea confuz. Ochelarii aproape îi cad pe fața mea. Confuză? Își așează rama lor la loc și chicotește dulce. Mă pupă pe obrajii umezi.
- Nu am vrut să te lovesc să știi. Nu mai plânge te rog.
O iau în brațe cu frică. Nu vreau să o strâng prea tare. Poate după dispare.
Stăm așa câteva zile. Ea mă mângâie cu palmele și degetele scurte. Dar mă simt mai murdară decât groapa în care stăm. Sunt mai jegos decât orice element vreodată Murdar? O apuc de brațe dintr-o dată. Jegoasă? O dau jos de pe mine. I se face frică iar eu plâng. Nu vreau să-ți dau drumul dar nu poți să stai aici. Nu pot să te țin aici. Nu vreau să fiu ca ei. Iartă-mă, iubire.
- Ce faci? De ce te-ai ridicat? Dă-mi drumul mâinii!
Mă lovește cu picioarele. Nu mă mai dor cât mă doare gâtul. O apuc de subsuoară și o ridic.
- De ce? De ce? Te iubesc! Nu mă da afară! Promit că o să fac mai bine! Nu mă da afară acolo! Vin-o cu mine! Te rog! Te rog!
Mi se tăia respirația cu fiecare cuvânt.
- Nu ai făcut nimic greșit scumpete, dar locul tău nu e aici cu mine. Du-te undeva departe. Ai încredere în mine.
Și cu câtă forță mi-a mai rămas o arunc în afara gropii. Începe să plângă, iar ecoul lacrimilor ei era prea tare ca să pot sta trează prea multă vreme. Vreau să-mi bag capul în pământ și să-mi înfund urechile cu iarbă. Dar țărâna se transformă în apă iar iarba în pești. Ding. Niște peștișori mă apucă de păr și mă trag în jos. Rama ochelarilor ei cade și ea în apă. Nu puteam să respir, dar nici nu aș fi vrut. Dar chiar dacă eram adânc în apa neclară, auzeam limpede vocile unor oameni. Țipau. Șopteau. Loveau. Râdeau. Plângeau. Vorbeau. Hahahahahhaahahaha. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Auch. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. They say I'm a control freak driven by a greed to succeed. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Ceva nu e bine. Ceva nu e bine. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Ding dong. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Shhht. Taci. Taci. Taci. Taci. Mbap. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Ah mh. Taci. Taci. Taci. Auch. Taci. Taci. Taci. Taci. Kekekekkekekekekeke. Taci. Taci. Taci. Ding. Taci. Taci. Taci. Taci. Ceva nu e bine. Ceva nu e bine. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Beep bop. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. You say the ocean's rising, like I give a shit. Taci. Ceva nu e bine. Ceva nu e bine. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Tsk, tsk. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Dong. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Hahahahhahaha. Taci. Taci. Ceva nu e bine. Ceva nu e bine. Taci. Bap, bap, beep. Taci. Taci. Taci. Taci. Yaa baby. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Shhht, beep bop bop. Taci. Taci. Taci. Auch. Taci. Taci. Taci. Kekkekekekekekeke. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. All you need to do is two steps. Bring your shoulders up down and back. Taci. Taci. Ceva nu e bine. Taci. Tsk. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Mh mh tsk. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Ceva nu e bine. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Hahahhahahahahahahahaha. Taci. Taci. Taci. Now get a bucket and a mop. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Don't go there 'cause you'll never return. Taci. Taci. Taci. Tsk, shhhht. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Ding. Ah. Dong. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Ceva nu e. Taci. Taci. Taci. Taci. Break that dick bitch, b-b break that dick bitch. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Auch. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Mh mhm ah ah mh. Taci. Taci. Ceva. Taci. Taci. I know I'm young but if I had to choose her or the sun. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Ah ah. Taci. Taci. Taci. Ceva. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Mh mh ah. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. This ain't build a bitch. Taci. Taci. Taci. Ceva. Taci. Taci. Taci. Taci. Hahahhahahahahahahaha. Taci. Taci. Taci. Shht. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Taci. Auch auch ah. Taci. Taci. Kekekkekekekeke. Taci. Ceva. Taci. Taci. Mh. Taci. Ceva. Taci.
Apa din fața mea se colorează într-un roșu decolorat. Din nas îmi curgea sânge de parcă eram pe ciclu. Îmi pun ochelarii ei pe nas și închid ochii. Litiu, sodiu. Nu. Stai așa. Litiu, sodiu, potasiu. Stai. O gură de aer. Expiră. Auch. Două guri de aer. Aha mh ah. Trei guri. Aer? Shht. Patru guri. Nu de aer. Hahahahaha. Mhh. Stai. Cum ziceai? A, da.
- Fato, ești bine? Nu te-ai atins deloc de ceai. O să se supere Irina pe tine, râse prima fată.
- E na, n-are decât să se supere, îi trece ei că știi că e după copilași mici. Dacă n-are chef să-l bea, să nu-l bea.
Mă uit la fetele din fața mea. Amândouă poartă ochelari. Cea din stânga e micuță și mai bronzată, cu păr scurt șaten iar cea din dreapta e mai înaltă și palidă cu păr lung negru. Vorbeau cu mine și râdeau când le mai povesteam ce mai pățisem. Sentimentul de căldură din cafenea se înfășura pe corpul meu ca un șarpe gras și lung. Aș fi vrut să adorm cu capul în poalele lor și să stăm în cafenea pe vecie. Dar ceaiul mi se varsă pe jos și încep să tremur. Niciuna din ele nu observă. E cel mai bine așa.
- Vezi că noi o luăm în față, o să mergem încet, vii și tu când o fi. Dacă nu, ne găsești în Vamă.
Le zâmbesc și le fac cu mâna. Ochii mei rămân ațintiți pe ele până când ies din cafenea și nu le mai pot vedea nici pe geam. Cafeneaua dăduse faliment. Sunt singură cu șarpele. Are de gând să mă înghită în curând. Sentimentul de căldură încă îmi e injectat prin corp. Nu am decât să putrezesc aici. Fetele au plecat. Nu ar mai avea rost să mă duc după ele. Știu ce se va întâmpla oricum. Fie că mă duc, fie că nu, or să se înece. Toți. Nu mai e nimeni aici. Nici măcar un element.
Saliva îi e groasă și lipicioasă. Nu mă opun și nici el nu o face. Nu înghite nimic. Se evaporă și el și ultima sămânță de siguranță. Nu sunt cu adevărat acolo. Nu sunt cu adevărat oriunde. Nici măcar vreun element.
