O lumina stravezie,
O inima invaluita in reverie,
O iubire culminanta, adormita..
O persoana merge pe carare obosita.
Copacii infloriti, trec nepasatori,
Pe langa deumul cuprins de vanturi
In timp ce ea ingandurata,
Pe langa pomi se plimba abandonata.
Gandurile ei sunt la el.
Dar el e departe,
In vazduhul albastrel..
Cu sufletul inchis in lumi indepartate.
-----------------------------
Probabil a iesit ca dracu .. dar va rog sa imi spuneti o parere sincera. Iar daca e ok, o sa mai pun din cand in cand cate o mica poezioara. :3
