Prizoniera ( Volumul l )

™1™

Zoya

Aveam capul plecat în fața celui ce îmi controlează viața de aproape un an, își trecea degetele peste rănile făcute tot de el apoi mi le săruta , de aproape un an stau aici , de când cel pe care îl credeam Dumnezeu ma vândut doar pentru a-și acoperi cheltuielile in baruri , iar eu stau și îndur pentru păcatele tatei .
- Zoya , mănâncă .
- Nu îmi este foame.................
- Zoya !
Își încordează maxilarul iar pumni îi sunt strânși și da in masă , tresar și o iau la fugă pe scări până în camera mea , vine după și mă aruncă în pat, îmi prinse părul și apoi trage in jos de el pentru a mă săruta pe obraz .
- De ce nu asculți niciodată Zoya ?
- Lasă-mă ......mă doare .............
- Of dragoste , ești atât de imposibilă de asta și mânaci bătaie .
- Am învățat de la tine că bătaia e ruptă din rai .
- Așa este,dar tu ești nevasta mea ! Pot sa te dezmierd sau sa te bat , nu contează cât timp tu ești a mea . Mă gândesc că nu ai vrea sa ajungi într-un loc mai rău .
- Nu te-ar lasă inima sa o faci , fiindcă nu ai pe nimeni în viața ta de asta ai devenit obsedat de mine și nu vrei sa mă pierzi , chiar dacă vezi că eu nu te iubesc tu tot continui sa mă ții aici .
- Zoya , frumoasa mea Zoya , da , recunosc că nu aș putea să te trimit undeva departe de mine , dar nici nu o sa te las sa mă părăsești vreodată, doar atunci când unul dintre noi va muri !
- Atunci sa moară unul dintre noi !
Îmi dă o palmă apoi îmi pune mâna pe gură și îmi rupe încheietura mâinii , țip când o aud trosnind și apoi mă sărută , lacrimile curg șiroaie pe obraji mei dar mi le linge iar mie îmi vine să vărs de scarba pe care mi-o poate provoca bărbatul ăsta .
- Sa vezi cat de mult mau durut vorbele tale .
- Ești un monstru !
- Voi chema un doctor să îți pună osul la loc .
Pleacă din camera trântind ușa , mă duc la baie și cu cealaltă mână mi-o bandajez pe cealaltă , strâng din dinți atunci când pun creionul de ochi pe post de susținător și apoi dau cu bandaj peste . Aud pași în cameră apoi pe Karym cum da bujna in baie .
- Haide , a venit doctorul .
Mă duc și mă așez în pat , îmi ia încheietura mâinii și trage de ea , iau perna în dinți atunci când îmi pune osul la loc și îl bandajează .
- Aveți grijă doamna , această ruptură a fost ceva ușor dar vă puteați atinge vreun nerv .
- Da , mulțumesc .
Doctorul pleacă apoi îl privesc cu ură pe Karym , vine spre mine și mă strânge de încheietura , îmi țin lacrimile și apoi îmi mușc buza doar sa nu tip .
- Data viitoare când îmi mai ieși din cuvânt îți voi rupe toată mâna !
- Parca e prima data , mi-ai rupt-o de multe ori .
- Fiindcă n-ai ascultat .
- Fiindcă ești tu obsedat !
- Zoya !
- Dă- i din nou în mine. Hai lovește-mă  dai in mine ca de fiecare dată .
- Zoya , știi că nu vreau sa te lovesc .
- Așa ai zis și atunci când din cauza ta mi-am pierdut copilul .
- Iubito a fost un accident .
- Accident ? Din cauza geloziei tale mi-am pierdut copilul !
- Pedepsește-mă dar nu așa .
- Meriți sa arzi in iad !
- Zoya , crezi că eu am vrut ce sa întâmplat ?
- Tu mi-ai omorât copilul , tu și picioarele in burta pe care mi le-ai dat !
- Zoya .........
- Ești un criminal și asta vei fii mereu pentru mine !
Îmi dă o palmă peste față apoi se repede în gâtul meu , mă strânge până ce nu mai am aer și leșin . Îmi simpt doar corpul pipăit de mâinile lui reci iar buzele ce se lipesc de pieptul meu .

"Te urăsc până ce voi muri !"

O părere despre acest capitol ?