Poveste de pe front

102 3 2
                                    

"Iti scriu aceasta scrisoare ca sa intelegi ca nu am facut-o intentionat.

Cand vei citi asta eu voi fi deja plecata dar vreau sa stii ca am facut-o pentru binele nostru.

Am sa ma gandesc la tine in fiecare secunda pana ma voi intoarce acasa.

Stiu ca ti-e greu, si ca probabil ti-au dat lacrimile, dar fii tare.

Vreau sa te rog sa ai grija de tine si sa nu faci ceva care ar putea sa-ti faca rau.

In caz ca am sa patesc ceva, vreau sa mergi mai departe.

Viata nu a inceput, si nu se termina cu mine.

Nu vreau sa plangi dupa mine, si nici sa iti para rau.

Ma voi intoarce inapoi, promit.

Ne vedem acasa peste 6 luni.

P.S.: Te iubesc."

Acestea au fost ultimele cuvinte a lui Shane.

""Totul a inceput acum doi ani cand m-am indragostit de ea.Era atat de frumoasa...felul ei de a fi si prezenta ei o faceau o persoana minunata.Cand am vazut-o pentru prima oara zambind am stiut ca ea e aleasa mea.Acum totul e in zadar...nimic nu o mai aduce vreodata inapoi.""

Chiar daca acum regreta, Rose stia ca e prea tarziu.

Totul a inceput acum doi ani. Shane era o rebela incapatanata iar Rose...Rose era o fire mai retrasa.

S-au cunoscut intamplator la un concert si de atunci au decis sa ramana impreuna.

Erau cel mai frumos cuplu pe care il vazusem.Se completau atat de bine...si totusi, uneori asta nu e deajuns.Tocamai ce terminasera liceul. Rose avea planuri mari pentru viitor.Vroia sa dea la Drept, iar Shane, ea era il lumea ei.Nu ii pasa de scoala.Vroia doar sa stea cu Rose.

Avea o nevoie nestapanita de afectiune.Poate ca acest lucru se datora faptului ca parintii ei niciodata nu erau langa ea.Prin urmare a plecat de acasa la 16 ani.A locuit singura pana ce s-a mutat cu Rose.Incercau sa se descurce cu banii, insa era greu.Amandoua lucrau ca sa se poata intretine.Singura lor scapare erau pauzele de masa, caci lucrau impreuna, si doar atunci aveau timp pentru ele.

-Chiar nu stiu cum o sa reusim sa trecem prin asta...

-Heeeei,linisteste-te,totul va fi bine.Am sa gasesc eu o solutie,iti promit.

-Dar Shane, e atat de greu!

-Stiu,dar lucrurile se vor schimba.Ai sa vezi.

-As putea sa le cer bani parintilor mei...ei ar intelege si ne-ar ajuta.

-Nu!Ti-am spus de o mie de ori ca nu accept banii parintilor tai.Ne vom descurca cumva.

Rose pleca plangand.Stia ca si Shane sufera,dar orgoliul ei era atat de mare incat nu o lasa pe Rose sa incerce sa rezolve problema.E adevarat,Shane nu era dintr-o familie bogata,dar era foarte corecta.Nu accepta ceva ce nu merita.

-Buna ziua!Acum cateva zile am vazut un afis despre inrolarea in armata.Mai sunt locuri?

-Da,mai sunt trei locuri.Daca va intereseaza va puteti prezenta pe strada Unirii nr78 si veti primi mai multe informatii.

-Cat de repede se face inrolarea daca trec testele?

-In aproximativ o saptamana...

-Va multumesc.O zi buna in continuare.

-La revedere.

Asta era planul lui Shane.Vroia sa mearga in armata, sa isi riste viata ca sa poata castiga bani. Vroia sa aibe un viitor stralucit alaturi de Rose,si ar fi facut orice pentru asta.

-Iubit-o, eu am putina treaba in oras.Vorbim cand ma intorc.

-Pai bine, si ce ii spun sefului?

-Spune-i sa se duca dracu'!

-Dar Shane...

-Ma intorc repede.

Shane stia ca asa o va indeparta pe Rose pentru o perioada,dar era singura cale.

Ajunsa la baza militara, Shane avea emotii.Stia ca e singura ei sansa.

Dupa cateva ore in care a dat toate probele necesare,un superior a decis ca o poate inrola in armata.

-Vei avea un program de instructie in Germania care va incepe in 3 zile.Dupa ce termini instructia te vom trimite in Irak.Asta numai si numai daca vei rezista.E un program foarte dur.

-Stiu domnule, dar nu am sa va dezamagesc.

-Ai mult potential,soldat.

-Va multumesc domnule.

-Ai sa incepi in 3 zile, deci pregateste-te.

-Asa am sa fac!

Desi stia ca nu e bine ce face, Shane continua sa lupte cu ideea ca va fi plecata si isi va risca viata.

-M-am intors!

-Mi-am facut griji!Pe unde ai fost?

-Ti-am spus, am avut ceva de rezolvat.

-Tu stii cate probleme am avut din cauza ta?Seful a venit iar si a inceput sa urle...

-Imi pare rau iubit-o...Dar eu deja nu mai suport!Cum isi permite sa urle la tine?

-Shane, linisteste-te. A trecut!

-Nu a trecut nimic!Voi merge la el si ii voi spune cat de idiot e!

[Intre timp, din cauza galagiei, seful lor venise sa vada de unde vine zgomotul.Auzise tot ce a spus Shane.]

-Deci sunt idiot?Sunt idiot pentru ca ti-am dat un loc de munca?

-Da,esti!

-Pana aici!Afara amandoua!

-Va rog, nu. Shane nu stie ce face.Promit sa nu se mai repete.

-Am spus afara!

-Vezi ce ai facut?Acum cum ne vom descurca?

-Am gasit deja o solutie.Vei vedea.

Trecusera deja doua zile.Shane tot nu gasise o cale de-ai spune lui Rose adevarul...tot ce vroia era sa mai stea cu ea.Acestea urmau sa fie ultimele ore petrecute impreuna.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Jan 31, 2013 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Poveste de pe frontUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum