Falling In Love... Justin Bieber

Fugi, dar nu te poți ascunde...capitolul V

"-Mama, ma întorc înapoi, nu i ca și cum as vrea sa intru în pământ de Justin (nu ca n as vrea)"

"Spun mai mult pentru mine "

O luna mai târziu*

M am dus la bunica o perioada de timp,credeam ca totul o sa fie perfect normal, nemaivăzându-l pe Justin, o perioada chiar a fost bine, dar după simțeam ca îmi lipsește ceva. Nu am dat atenție instinctelor mele, și am încercat pe cât pot sa mi continui viata.
Maine urmează sa plec acasa. Mi e asa de dor de mama, de fratele meu și de Rai, dar parca mai lipsește o persoana.

La terminimarea convorbirii mele cu propria persoana, mi a apărut în minte, nimeni altul decât cel mai enervant, egoist, și figurant băiat din lume...JUSTIN ... Atunci cand încep sa realizez ca începe sa mi fie dor de Justin, îmi dau câteva palme mintale, și cobor dinnou cu picioarele pe pământ.

-Hei buni!

Spun în timp ce ma așez la masa

-Neata prăjiturica mea pufoasa.

-Azi am zborul către casă, la ora 14:45. O sa ma pregătesc încet.

După micul-dejun, încep sa mi strâng lucrurile, începând sa zâmbesc la gândul ca îl v-oi vedea iar.

După 3 ore jumătate de zbor, am ajuns.
Acasă **

"Ciocc-ciocc"
Aud după ușa camerei mele.

-Da?

-Ăăăă...Bună, bună, tânăra dimnisoara !

O vad pe prietena mea toată un zâmbet.

-Aa! Ce faci fato?

Ii răspund entuziasmată.

-Ma gândeam sa vin sa ti spună noile "barfe".

Îmi spune și ridica sun sprâncene.

-Hăh...? Ce mai e nou ?

O intreb ,în timp ce mi aranjez lucrurile.

-Paiiiii....

Puțin suspans**

-Bieber a făcut o rău de oaie.

Spune și se întinde în pat.

-Ohh...De ce mi amintești mereu de el ?

Spun pe un ton ascuțit.

-Wow! Bine soro, e-n regula dacă nu vrei sa ti spun.

Spune și mi arunca o privire gen "hai!!știu ca vrei sa auzi ce s a întâmplat "

-Ohh...!!! Fiee!! Spune-mi, dar asta e pentru simplul fapt ca nu avem ce discuta.

Spun în semn de aparate.

-Aham...da nu e ca și cum chiar ti ar pasa .

Spune mai mult pentru ea, dar o aud.

-Pentru numele lui Dumnezeu!! RAISA SMITH! CHIAR NU MI PASA DE EL!!!

-Ok? De ce urlii?

Ma întreba prietena mea calma.

-Ohhh, domnișoară... eu nu urlu, vorbesc cu litere mari !

Ii spun sarcastica și ii arat un zâmbet forțat.

-In fine... hai aici sa ti arat.

Își scoate telefonul și pune o mica filmare , mai degrabă o mica știre.