~
-Eren ! striga Armin cand ma vede coborand din autobuz.
-Armin ! strig fericit la randul meu, iesind din vehicul.
-De ce ai lipsit atat ? intreaba blondul, pierindu-i un pic zambetul.
-Am fost bolnav. Nu am ratat mare lucuru in 3 zile, nu ?
-Nu chiar ... . Defapt, avem un diriginte nou, domnul Ackerman, profesorul de matematica, raspunde el, apropo, parea si el ingrijorat, nu ai dat niciun semn de viata. In fiecare zi ma intreba daca stiu ceva de tine si ii dadeam mereu acelasi raspuns. Puteai sa anunti si tu pe cineva. Am crezut ca ai murit. continua el chicotind.
-Eram foarte bolnav.
''Domnul Ackerman dirigintele nostru? Intreaba de mine?'' ma gandeam.
-De ce razi ? remarca Armin. Incepusem sa rad fara sa vreau cand am auzit vestile.
-Eh, nimic. In fine, ce s-a intamplat cu domnisoara Petra ?
-Domnul Ackerman a spus ca a demisionat. Pacat, era cea mai de treaba profesoara. Acum o sa ne plictisim de moarte cu proful de matematica. Nu e prea agreabil.
-Da... . spun putin iritat de raspunsul lui.
-Ah da, esti singurul norocos care nu a fost penalizat de testul ala. Vreau sa zic ca nu ti-a trecut nota aceea in catalog. Ce noroc pe tine. adauga Armin.
Un ranjeti ciudat imi aparu pe fata cand l-am auzit pe blond zicand asta.
In timp ce ne apropiam de usa liceului, il vad pe Levi discutand cu un alt profesor. Parea o conversatie importanta. Am trecut pe langa ei, salutandu-i, iar brunetul se opri pentru cateva secunde. Se uita la mine destul de surprins, diferit de alte dati. Eram multumit ca reusisem sa-i distrag atentia de la o conversatie importanta, chiar si pentru cateva secunde amarate. Eram multumit ca reusisem sa ma uit iar in ochii sai negrii ca abanosul. Ma opresc pentru o secunda. Cum puteam sa fiu atat de atras de un barbat? Nu voiam asta. Sunt baiat deci trebuie sa imi placa fetele. Retine asta odata, Jaeger.
-Eren, iti sangereaza nasul ?! striga Armin panicat.
-P-poftim ? intreb mirat.
Blondul imi dadu rapid un servetel. Nu-mi vine sa cred ca mi-a dat sangele pe nas doar cand m-am uitat la Levi. Ma intorc cu spatele rusinat si ma uit la barbatul care ridica o spranceana. Cand am ajuns asa ?
~
Brunetul intra in clasa, aranjandu-si cravata in acelasi timp. Galagia se opri brusc cand el intra. Isi pune geanta neagra pe catredra, apoi se aseza pe scaun.
-In primul rand, m-am gandit la o excursie care va avea loc peste o luna. De 3 zile, zice barbatul plictisit, cred ca meritati ... o pauza.
Toti incepura sa sosoteasca si sa se bucure. Evident, si eu eram entuziasmat. Unii incepura sa-si faca deja planuri.
''Cu cine stai in camera? Stai cu mine in autobuz? Oare unde o sa mergem ?'' intrebarile acestea se auzeau in toata clasa. Profesorul isi drege putin vocea iar linistea se asterne iar.
-Eu o sa va mut in camere ca sa nu demolati hotelul in care o sa stam. continua el. In acel moment se uita la mine cu subinteles. Sper ca nu voia sa stea cu mine in camera. Nu as riposta ... dar nu vreau sa stau cu un profesor in camera. Nu as putea sa ma distrez deloc.
Cand colegii mei auzira acestea, incepura sa bombane si sa-si dea ochii peste cap.
-Liniste. spune Levi dupa care lua o bucata de creta si incepu sa scrie pe tabla toate informatiile despre excursie.
-Si in al doilea rand, deshideti-va caietele. adauga barbatul cand termina de scris tot.
~
La sfarsitul orelor am ramas iar ultimul. Inchid usa clasei deoarece eu eram responsabil de asta si plec catre iesire. Nu departe de mine il vad pe domnul Ackerman uitandu-se la ceasul de la mana sa.
-Te misti greu, Eren, spune el cand ma vazu, te-am asteptat ca sa te duc acasa.
Ma simteam ca un bebelus, puteam sa merg si singur acasa. Barbatul ma apuca cu o mana de mijloc si se apropie de urechea mea.
-Stii ca o sa stai cu mine in camera, nu? imi sopteste el incercand sa se uite in ochii mei.
-Da. spun uitandu-ma in alta parte, evitandu-i privirea.
~
Intru in casa si ii vad pe parintii mei care erau asezati la masa. De data asta pareau mai calmi. Ii salut scurt si dupa ma asez si eu la masa. Mama se ridica si ma ia in brate.
-Eren, ce ai facut in ultima vreme? ma intreaba ea zambind.
-Nimic. raspund.
Chiar nu aveam chef. M-a lasat singur atata timp si acum se preface ca-i pasa.
-Eren, imi pare rau dar am avut atata treaba. Maine eu si tatal tau o sa plecam iar o vreme. adauga mama.
-Ma rog ... . Se organizeaza o excursie. Pot sa merg ? intreb eu. Intrebam doar ca sa fiu politicos si ca s-o anunt. Puteam sa plec si pe banii mei pe care ii economisisem.
Aceasta se uita putin nedumerita la mine. Dupa ce i-am zis toate informatiile, aceasta da aprobator din cap dupa care se uita la tata care citea un ziar. Acesta ridica putin privirea si da din umeri nepasator.
-Cine era omul acela care te-a adus cu masina, te-am vazut pe geam. spune tata direct.
-Noul meu diriginte, domnul Ackerman. S-a oferit sa ma aduca acasa. ii explic eu.
-Inteleg. adauga el.
~
Timpul a trecut repede. Cele 30 de zile parca au zburat. Ma aflu in fata liceului impreuna cu domnul Ackerman si colegii mei, asteptand autocarul pentru a putea pleca la drum.
-Eren, Eren, Eren ! Am auzit ca tu stai cu profesorul in camera. chicoteste Armin.
-Mhm. mormai eu.
-Saracul de tine, n-o sa poti misca niciun deget. Eu am picat in camera cu enervantul de Jean. In fine, stai cu mine in autobuz? ma intreaba Armin zambind.
-Sigur-
-Sta cu mine, imi pare rau, intervine Levi bagandu-se in fata mea, are rau de masina si trebuie sa-l supraveghez.
-Dar pot si eu sa am grij-
-Nu poti. il intrerupe barbatul pe blond.
Armin pleca dezamagit ca sa-si gaseasca alt partener de drum. Ma uit confuz la brunet.
-Dom- ... Levi, nu am rau de masina. soptesc eu.
-Taci, copile. raspunde el, pupandu-ma rapid pe obraz pentru a nu ne vedea nimeni.
