**Micul anunt**

3.3K 302 12
                                    

Cu lacrimi in ochi mi-am mutat privirea spre preot si eram gata sa imi pecetluiesc soarta cu barbatul care ma speria in cel mai tare fel, cand usa din spate s-a trantit puternic de perete. 

Icnete revoltate si soapte se auzeau in spatele meu facandu-ma sa ma intorc constienta sau nu de mana lui Frank care se strangea din ce in ce mai tare pe bratul meu.

In mijlocul dezastrului stateau 4 barbati cu fetele acoperite si cu sabiile scoase. Din instinct stiam cine sunt,dar restul lumii se lasase inselata de aspect,nevazand dincolo de el.

-Nu mai aveti rusine?Intrati in casa Domnului si pangariti sfanta taina a casatoriei, a vorbit din spatele meu preotul.

-Rusine avem parinte si noi doar impiedicam cea mai mare greseala,a vorbit barbatul din stanga.

Totul s-a intamplat prea repede sa-mi dau seama de mai mult, barbatul din mijloc a pornit in directia mea si mai ca i-am smuls bratul lui Frank cand m-am indepartat de el. Ajuns in dreptul meu,a intins mana spre mine si cu un zambet pe fata mi-am lasat mana in a lui si am plecat cu el. 

Inainte sa iesim din biserica, barbatul s-a intors, i-a facut cu ochiul lui Frank care statea inmarmurit in fata altarului inconjurat de ceilalti 3 barbati,iar mai apoi barbatul m-a urcat pe cal si am fugit.

-Tu esti nu-i asa?am vorbit dupa un timp in care ne indreptasem spre Nord.

-Nu stiu despre ce vorbiti m'lady, a replicat.

M-am rasucit spre spate atenta sa nu sperii calul sau sa cad si am incercat sa vad ce culoare au ochii barbatului. Baticul care il purta ii acoperea aproape toata fata asa ca i l-am tras in jos repede fara ca el sa-si dea seama ce fac. Ochii lui suri sclipeau amuzati spre mine si mi-a scapat un chicot in timp ce dadeam din cap.

-Ma rugam la un miracol pana sa intri tu pe usa, i-am spus sprijinindu-ma de el.

-Tu esti un miracol, iubire, a soptit aplecandu-se sa-mi sarute scurt buzele.

************

Am calarit toata ziua si am ajuns la castelul lui abia pe inserate. Calatoria asta mi-a oferit ocazia sa aflu unde ne aflam mai exact si astfel am aflat ca ne aflam in Drachten.Inca ma mai gandeam la reactia sau mai bine la lipsa de reatia a lui Frank. Stiu ca nu simte nimic pentru mine,dar m-a uimit cu cata usurinta am putut pleca din biserica. Nu m-am uitat in urma pentru ca nu aveam la cine,regrete nu am poate doar ca nu am vizitat mormantul mamei,dar in rest nu ma trage sufletul sa ma intorc intr-un loc fara iubire,intr-un loc in care singura atentie este din partea fratilor mei.

**

Cand am intrat in hol de mana cu Yannik am simtit ca am ajuns acasa in ciuda imprejurarilor in care ne-am intalnit.

-Ti-e foame? m-a intrebat trecandu-si degetul mare peste mana mea.

-Putin, am recunoscut dandu-mi jos mantia cu o mana.

-O sa pun sa ne pregateasca ceva de mancat,o sa avem musafiri in curand,a soptit luandu-mi mantia din mana si plecand.

Nu am mai stat sa-l astept ci am urcat spre camera mov. Tot uram culoarea asta si cu prima ocazie o sa-i aduc aminte si lui Yannik.

In camera focul ardea si era o caldura primitoare asa ca m-am asezat pe fotoliul din fata focului intinzandu-mi picioarele. Pentru cateva momente am stat linistita,dar cartea ciudata de pe masuta mi-a atras atentia si mi-a amintit cum am ajuns sa-l cunosc pe Yannik.

Prima data au fost visele acele ciudate,apoi rapirea,explicatia lui prosteasca,iar apoi micuta carte. Pana la urma de ce m-a rapit cu adevarat? 

In seara asta aveam sa smulg de la el tot adevarul fie ca o sa-i placa fie ca nu,iar daca o sa ma minta atunci am facut cea mai mare greseala din viata mea permitandu-mi sa simt ceea ce simt pentru el.Oare m-am inselat atat de tare,micutule? 

Cu mana in zona in care micuta fiinta crestea,am adormit obosita si satula de toata tevatura de astazi.

Yannik P.O.V

Cu un zambet urias pe fata am urcat in camera dupa cateva ceasuri sa o chem pe Nina la masa. Totul a mers cum am planuit astazi,iar idiotul de var al meu nu a avut nici o reactie asa cum ma asteptam, Frank latra mult,dar nu musca deloc.

Am deschis usa si am ramas sprijinit de toc. Nina dormea in fotoliu in fata focului cu mainile infasurate in jurul mijlocului de parca dorea sa se potejeze. Buzele ei usor tuguiate ma ispiteau sa o trezesc si sa ii artat cat de dor mi-a fost de ea,dar dupa o zi ca asta merita cateva momente de liniste.

Am inchis usor usa in urma mea,sperand ca nu am trezit-o si i-am spus slujitoarei sa o cheme la masa peste o jumatate de ceas.

Am coborat grabit scarile stiind ca la masa ma asteapta complicii mei de astazi.

-Domnilor,o sa mancam putin mai tarziu daca nu va deranjeaza, am inceput cand am intrat in camera de la parter.

-Nu ne deranjeaza,a vorbit Gavin.

-Vorbeste in numele tau frate,eu sunt in stare sa mananc si un bou,a vorbit Miles apoi a inceput sa rada.

-Milady Nina de ce nu coboara?a intrebat William venind langa mine.

-Doarme,este obosita dupa cele de azi,o sa vina putin mai tarziu,am vorbit la fel de incet incat sa ma auda doar William.

-Foarte bine,a tunat vocea lui Gavin facandu-ma sa-mi indrept atentia asupra lui.Acum sa suntem doar noi poti sa-mi spui daca ai intentii serioase cu sora mea,a continuat, si ai face bine sa ai pentru ca este a doua oara in castelul tau fara o insotitoare,iar prima data a fost si mai rau.

-Am intentii serioase cu sora ta si de indata ce coboara o sa i-o spun si ei,am replicat asezandu-ma in capul mesei, turnand vin pentru toti.

-Ai face bine sa ai,a repetat si Miles,pentru ca peste noua luni o sa-ti dea de furca.

-Ce ai spus?am intrebat eu,Gavin si William in acelasi timp.

-Dumnezeule,Miles stiam ca o sa regret ca ti-am spus, s-a auzit din dreptul usii.

Ostașul cu ochii suriUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum