O army și bts Volumul II

<34>

Dr- Nu se poate întâmpla nimic grav și da anestezia este totala pentru ca este o operație foarte complicată

Rm- Cât timp va dura?

Dr- între 8-10 ore

Rm- Asa mult ? O sa fie bine?

Dr- Da o sa fie bine și stai liniștit au fost operații care au durat și câte 20 ore

Rm- Va mulțumesc pentru timpul acordat

Dr- E datoria mea

Mergem în salon și ma pun în pat vreau sa dorm dar nu pot

Rm- Trebuie sa mănânci ceva înainte sa dormi

- Nu mi-e foame acum poate mai târziu

Rm- dar este târziu deja, spune uitându-se la ceas

- Nu contează o sa mănânc la noapte ceva acum vreau sa dorm,îmi trag pătură pe cap

Rm- Încă nu mănânci și după, îmi trage pătură jos

- Gata până aici ajunge m-am săturat sa ma bați atât la cap, ridic tonul

Rm- Nu te bat la cap încerc sa te ajut, face o față de cățeluș plouat

- Of fie o sa mănânc ceva chiar dacă nu îmi trebuie dar după mergi acasă și ma lași sa dorm

Rm- Greșit voi dormi aici în seara asta

- Nici vorba vreau măcar sa dorm liniștită dacă as putea te-aș împinge afara pe ușa aceea lasă-mă în pace ce ai cu mine? Ii spun în timp ce gesticulez nervoasă

Rm- Nu am nimic cu tine vreau doar sa știu ca ești bine

- OK, ok...nu mai spun nimic sunt prea obosita

Ma pun sa mănânc ceva apoi ma întind în pat și îmi trag pătură pe cap apoi întru în lumea viselor

Ma trezesc dimineața din cauza razelor de soare, ma uit în camera care sunt și îl vad pe Rm

Sta pe scaun și doarme cu capul pe patul meu

Ma ridic în șezut și ma uit la el doarme dus, arata foarte bine, parul puțin ciufulit, ma apropii mai mult de el și îl observ de aproape

Ma uit la el și simt cum inima mea o ia razna, îmi umezesc buzele și înghit în sec

Cum pot sa am aceasta reacție doar când îl vad parca as vrea sa îl sărut...

- Trebuie sa îmi revin, spun în șoaptă și ma trântesc înapoi subt pătură

La ce ma gândesc în momentul asta? Sa îl sărut? Cred ca am înnebunit dacă nu o iau razna? Îmi spun în minte

Trebuie sa fac ceva sa îmi revin, ma dau jos din pat și ma pun în scaun apoi ies afara

Vreau sa iau o gura de aer, merg pe holul lung al spitalului ies pe o ușa și întru în curte

Sunt multe băncuțe acolo și oameni care sunt bolnavi și familia lor cu ei

Ma gândesc acum ca la mine nu a venit nimeni de când mi-am pierdut memoria eu nu am părinți?

Sau au murit? Vars o lacrima din cauza durerii pe care o simt este ca un fel de înțepătură în inima și ma doare prea tare

Nu știu de ce sau din ce cauza dar sper sa îmi revin

Ma uit la o familie care chiar dacă unul este bolnav ceilalți are grija de el și sunt cu zâmbetul pe buze

Simt o durere îngrozitoare la cap și apar mici fragmente în mintea mea

"Seara pe strada este o femeie cu o țigară în mână se vede ca e obosită,  așteaptă ceva sau pe cineva, o mașină alba se oprește în fața ei, arunca țigara și urca în mașină "

-Am văzut ceva rapid dar nu am recunoscut fața acelei femei, oare cine o fi ? Spun cu voce tare uitând ca sunt afara și pare sa fiu nebuna

Rm- Aici erai te-am cautat peste tot, spune apropiindu-se de mine

- Am ieșit sa iau o gura de aer nu te-am trezit pentru ca dormeai prea bine,ii spun după o scurta pauza

Rm- Ce ai pățit de ce lăcrimezi? Se apleacă spre mine

- Din cauza razelor de soare sunt prea puternice, ii spun în timp ce ma șterg pe fața

Rm- Sigur ? Sper ca nu plângi...îmi spune lăsând capul în jos

- Hey de ce sa plâng? Doar nu sunt un copil mic, ii spun zâmbind

Rm- Îmi cer scuze pentru ieri știu ca te-am bătut mult la cap și nu te-am lăsat pe tine sa vorbești cu medicul dar am fost îngrijorat...

- Nu trebuie sa îți ceri scuze poate dacă eram eu făceam la fel doar ca ieri eram obosita și vroiam sa ma odihnesc eu ar trebui sa îmi cer scuze...las capul în pământ
Dar tu nu ar trebui sa fi la muncă?

Rm- Mi-am luat liber săptămâna asta și în plus facem doar repetiții le pot recupera repede

- Și băieții nu se supăra?

Rm- Nu de loc ei au spus sa rămân acasă...