~Jeon Jungkook, profesor de limba coreeană care ajunge să se îndrăgostească de eleva lui, Evelin. Acesta are tot ce își dorește... Mai puțin dragostea fetei~
~Kim Evelin, o adolescentă de 17 ani care încearcă din rasputeri să se descurce cât mai bin...
____________________ |Viol și sinucidere| °°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
~~~~***~~~~
O nouă zi fără iubirea mea, o nouă zi fără iepurașul meu. A-și vrea să fie totul ca înainte, mi-e tare dor de el. L-am sunat de-atâtea ori și nu mi-a răspuns.
Am ajuns să întreb și profesori despre el, l-am întrebat pe domnul de biologie, Kim Seokjin, unul dintre prieteni lui cei mai buni, mi-a zis că nici el nu știe nimic.
A zis că i-a povestit de mine și de relația noastră, și că i-a mai zis că mă iubește mai mult de cât orice pe lume, îl cred, pentru că mi-a spus chestia asta și în fața.
Domnul Seokjin mi-a spus să nu-mi fac griji și că sigur e bine. Așa sper să fie, aishhh... Am ajuns să întreb până și profesorii de tine Jeon Jungkook.
De ce trebuie să plâng de fiecare dată când mă gândesc la tine? De ce nu ești cu mine? Unde ești? De ce nu dai niciun semn de viață? Mai părăsit cumva?
Simt că înnebunesc de dorul tău, mi-aș dori că tot ce se întâmplă să fie doar un vis urât din care nu mă pot trezii.
Astăzi e luni, sinceră să fiu nu am chef de nimic, nici la liceu nu am chef să mă duc, dar ce să fac? Nu am ce, prietena mea m-a bătut la cap să mă ridic din pat și să merg azi la școală alături de ea.
Halal prietenă ce am și eu, în fine. Mă dau jos din pat, îmi fac rutina de dimineață, îmi iau alte haine și cobor jos unde o vad pe prietena mea dragă care nu mă lasă să stau acasă.
-Neața!
-Bună dimineața rază de soare! În sfârșit te-ai dat și tu jos din pat. Hai mănâncă și după plecăm.
-Și dacă nu mai plecam de loc? Nu are nimic, nu?
-Ba da are! Ne pune absențe.
-Of... Bine, bine!
AUTOARE POV
Fetele au plecat de zece minute la liceu, mai sunt douăzeci de minute până se încep orele, iar ele sunt pe holul liceului lângă dulapuri.
-Hana? Cum mai merge cu profu' de matematică?
-Merge chiar foarte bine, acum că am 18 ani, el vrea ca după ce termin liceul să ne luăm o casă împreună și auzi la el cică vrea cinci copii.
