O prima impresie de neuitat

31 3 2
                                    

13 iunie, anul 2021

     M-am trezit ca o zana la ora 12 când deja toată "familia" mea părăsise casa. Părinți mei, daca le mai pot spune asa, au plecat într-o delegație și se vor întoarce abia maine iar fratele meu e plecat la ceva prieten ca să se joace fortnite ca antisociali și probabil se va întoarce tot maine. Asta inseamna ca am 24 de ore să le găsesc pe cele 4 fete și să văd care e treaba cu ele.

     Am mâncat un kilogram de pufarine și mi-am comandat un Uber catre prima mea locație: Barul Fiul Lui Zeus(ironic, stiu).

     Am intrat și ma lovit un aer puternic de odorizant de mașină și fițe. Din câte citisem stiam ca fata pe care o caut sta sub o masă asa ca m-am pus pe vine și am facut pe Dora Exploatarea printre mese până când am dat de ea. Când m-am apropiat am observat că doarme asa că m-am comportat că orice om educat în situația aceae și am luat o farfurie și o furculița de pe masa și am inceput sa le lovesc între ele în timp ce urlam ca să o trezesc.

     -AAAAA. CE DRQ. BOMBE?! MURIM?!? AAAAAAAHHH

     -Te-ai trezit?

     -Nu fa, vorbesc în somn! NORMAL CĂ M-AM TREZIT CÂND FACI CĂ O FOCA LÂNGĂ MINE!!!

     -A da, nu imi pare rau. Acum că tot te-ai trezit am câteva întrebări pentru tine.

     -Nu esti prea mică că sa fii un polițist? Sau mai nou va fac sifonari de mici...

     -Nu sunt polițistă... Sunt într-o situație mai speciala.. Și cred... Poate... Idk... Poate ma poți ajuta, dar pentru asta trebuie sa știu mai multe despre tine... Numele tău este Luminița Paraschiva da?

     - În carne și oase, vrei sa îmi vezi și certificatul de naștere?

     - Nu... O sa sune tâmpit, dar, exista vreo șansă să fi copilul unui zeu?

     - A, da. Sunt fata lui Apollo, de ce?

     Luisa a înlemnit, se uita ca proasta la Luminița find data peste cap de răspunsul asa direct.

     - Ah, nu credeam ca o sa ajung pana aici... Stai, dar tu cum știi ca ești fiica lui?

     - Ma vizitat de câteva ori când eram mai mica. De ce? Staaaai, sa nu îmi spui ca și tu ești ceva copil de zeu, hah!

     - Ba da, sau, sincer nu știu, s-au întâmplat foarte multe în puțin timp și sincer nu prea știu ce sa cred...

     - Te-a lovit adevărul ca un camion pe centura... În orice caz, bine ai venit în cea mai disfunctionala minoritate, cea a semi-zeilor!

     Am mai stat de vorba câteva minute pana când a zis ca trebuie sa plece sa cerșească la un chiosc pentru ciocolata cu lăptic. Mi-am scris pe notes numărul ei de telefon și alte informații utile și am plecat către următoarea mea suspecta.

     În 10 minute am ajuns la ștrandul abandonat de pe Strada Dinero. Am sărit gardul ca o atleta adevărată și mi-am lovit un sigur genunchi la aterizare. În timp înjuram din cauza dureri o silueta uda a apărut în fata mea.

     - Ce faci fa, tea bătut gravitația, haha?

     - Au, nu, eu doar am alunecat, puțin, la aterizare, futui morți ei de gravitație... Stai un pic, tu ești Marina Lenuța?

     -Pai normal, ce alta ciudata crezi ca și-ar petrece ziua în cel mai verde bazin din Europa. Te cunosc?

     - Tu nu, dar eu da. Nu o sa o mai lungesc mult pentru ca simt cum îmi ies matele pe acolo asa ca, ești cumva fiica unui zeu?

Fratele meu e Zeus?! Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum