în clasa cu Kim Taehyung

Capitolul 14

~Plec din fața lui ca să iau cărțile când boul ala ma trage de brat, scăpând cărțile pe jos apoi căzând în pat, el peste mine.
Ji:ai înnebunit?
Dar în loc sa spună ceva se uita la mine ca și cum ar vrea sa descopere fiecare părticică a feței. ~

Era drăguț cu aceea față, avea parul lăsat în față, iar ochii lui concentrați la mine
Ma tine de încheietura mâinilor deparca as fugi.
Își apropie fata mai mult de a mea.
Tae: de ce te uiți asa?
Întrerupe tăcerea.
Ji:cum ma uit?
Ma uitam normal, poate foarte foarte puțin speriata.
Tae:într-un fel în care ma înnebunește.
Ji: fac ce faci și tu.
Se se uita exact la fel. Tintuinduma cu privirea,facanduma sa ma uit în ochii lui. Pana când acesta nu se mai uita în ai mei. Ci mai jos, La buze.  Apoi îi simt buzele moi.
Pentru un moment eram surprinsa.
Era total greșit cea ce facem.
Părinți noștri nu ar fi de acord,dar asta nu  era deloc important acum.
Își dezlipira buzele uitându-se la mine. Eu ma uitam la el curioasa sa vad ce mai urmează.
Ji:ești un ciudat.
Nu știu ce ma făcut sa ii spun asta.
Tae: minunat. Ști ca și tu ești ciudata câteodată, nu?
Ji:adică m-ai făcut ciudata?
Tae: ești deja.
Ii dădeam cu pumni în piept, dar se pare ca nu simțea nimic. Era prea puternic ca să simtă.
Ji: poți sa te dai de pe mine?
Tae: te-ai supărat?
Ji:nu.
Doar asa puțin.  Tacea uitându-se cum ma ridic. Ma îndrept spre ușa. Ma uitam la el.
Apoi ieșisem pe ușa trântindo la fel ca pe ceea a mașinii.
Tae: nu, ușa.
Îl auzisem cum țipa.
Eram o ciudata,dar nu făceam nimic ciudat, nu?
Cred ca lucrurile sau întâmplat prea repede. Iar eu o ciudata m-ma supărat din nimic, el probabil a spus-o în gluma.
Aish. De ce trebuia sa fac asa?
Alta scuza nu aveam ca să plec de acolo.

~dimineata~

M-am gândit aproape toată noaptea, iar eu și Tae ar trebui sa o luam mai incet. Cu toate ca am 18 ani, nu cred ca sunt în stare sa am o relație... NORMALA... Cel puțin știu ca  nici Taehyung nu are capul pe umeri încă.

Ma îmbrac.

Tata era la ușa, pregătindu-se sa plece.
Tata: cum te simți?
Ji:bine. Tu?
Tata: perfect.
Ieșim amândoi din apartament apoi în fața blocului, era Tae cu mașina lui, neagra
Tata:norocoaso.
Ma bate încet pe spate apoi pleacă pe jos în partea opusa.
Ma uit puțin la Tae,iar acesta avea zâmbetul său enervant.
Îmi dau ochii peste cap și deschid ușa.
Tae: buna dimineața, domnișoară Ji!
Ji: Neața, boule!
Dau sa închid ușa când acesta tipa foarte tare.
Tae: staaaai.
Ma uit la el puțin speriata,vazandul cum se da jos. Era în față la mijlocul mașinii când zâmbesc "malefic" și trântesc ușa.
Îl vad cum se oprește, aproape plangand, se uita la mine. Apoi își da cu palma în frunte lăsând-o  sa cada atingandusi toată fața.
Întra înapoi în mașină.
Tae: ai ceva cu ușile mele?
Ji:poate.
Ajungem în curtea scolii.
Ma uit împrejur văzând același câine de acum câteva zile.
Fac ochi mari.
Ji: c-c-câine.
Spun arătând cu degetul.
Tae: fricoaso. E doar un cățeluș.
Ji: fă-l sa dispară.
Ma tot invarteam în spatele lui.
Tae: ya, stai cu minte.
Câinele venise mult mai aproape de noi.
Ji:ia-l de aici.
Îmi infund fața în spatele lui ținându-l de ambele brate.
Tae:e doar un câine.
Știam, dar am fobie de câini.
Ji:yaa, tu ce ești?
Tae:om.
Ji: de pe alta planeta.
Tae: extraterestru. Dăla verde.
Ji:ya, ai chef de glume?
Câinele era unul mic cu par negru și maro.
Tae:cu ce vrei sa te ajut?
Ju: zii sa dispară!
Se uita ciudat la mine apoi la câine.
Tae:dispari.
II spune câinelui,dar nu la asta m-am referit.
Ji: ai creierul mai mic decât câinele.
Tae: nu știu dacă mai jignit pe mine sau ai jignit câinele. Fată rea ce ești.
Spune deparca eu as fi câinele.
Se pune pe vine mangaind animalutul, eu având timp sa fug pana în clasa.
Ajung în clasa din fericire profa nu venise.
Ma pun în banca auzind cum vorbeau colegii despre o noua colega care urma sa vina azi.

~prima ora ~
Profa venise cu fata cea noua, ea prezentându-se în fața clasei. Am aflat ca o cheamă Naki, are 17 ani și venise din Japonia.
Era frumușică, avea parul vopsit blond, și era cu puțin mai mica de înălțime ca mine.
Cât timp era în picioare tot trăgea cu privirea la Taehyung,ca deobicei el uitându-se pe pereți sau punând capul pe banca. Nu il interesa mai deloc școala cu toate ca era destul de bun.

~în pauza ~

Fata venise la noi la banca. Tae dormea având capul pe banca.
Naki: bună! Cum te numești?
Ji: bună! Eun-ji.
Naki: și el?
MA uitam la Tae.
Ji:Kim Taehyung.
Naki: ce nume frumos are. O sa ii zic Tae.
De ce sa ii zică? Ce are de gând fata asta?
Ji: ști,se supăra rău dacă aude ca cineva ii zice Tae. Nu ii place de loc.
Nu cred ca e adevărat.
Naki: oh. Cum sa ii zic?
Ji: de ce nu ii zici pe nume? Taehyung.
Naki: bine. Vrei sa fim prietene?
Nu.
Ji:sigur.
Ca nu. De ce gândesc asa? Nu are nici o vina.
Ii zâmbesc politicos. Apoi vad ca întinde mana sa îi mângâie parul lui Tae. Aish fata asta e prea îndrăzneață.
II prind mana la fix,nu a apucat sa îl atingă și asta ma bucura.
Tresarise puțin și se uitase la mine.
Ji:ce încerci sa faci?
Naki: voiam sa ii ating parul.Pare moale.
Si chiar are un par moale, fin.
Ji: aish... Regula nr 2, niciodată nu ii atingi parul.
Naki: care era regula 1?
Ji:nu ii spui Tae.
Naki: ce e cu regulile astea?
Ji: Vrei sa se supere? Sau sa tipe la tine?
Spuneam lucrurile în speranța că Tae doarme. Sper sa nu ma audă.
Naki: dar doarme.
Ji:ya, ascultă-mă. Sunt prietena ta.
Oi fi prietena ei dar toate au o limita și aceea e Tae. Nu fiindcă sunt geloasa, cred,dar ce fata în prima ei zi de școală vorbește asa despre un băiat?
Naki:bine.

Fata plecase de la masa, după care oftez uitându-mă la Tae. Avea vârfurile parului care ii acopereau ochii închiși. Ii le dau încet holbanduma la fața lui. În timp ce ii dădeam parul de pe față ii ating pielea. Era fina, simțindu-se asa bine.
Toată clasa era goala. Asa nimeni nu ne vedea. Ma tot uitam la el  pana când îmi îndreptăm privirea spre buze. Vad un zâmbet. Apoi cum își deschise încet ochii. Îmi iau repede mana din parul lui, dar el o prinde si o pune înapoi, dar de data asta fiind mai mult pe obrazul său. Îmi tine mana ca să nu mi-o iau și  închide ochii din nou.
II simt pielea fina și îngrijită din nou. Cea ce ma liniștește într-un fel.

Sper doar sa nu fi auzit ce am vorbit cu Naki.