Cap.1 - Precum un inceput

334 20 4
                                    

Ce incerci sa faci? Nici nu stii ce e acel sentiment... stii doar tristetea si singuratatea ce nu te vor parasi niciodata,deoarece te-am prins in bratele intunericului.

- Kai! Kai! Kai ,esti surd sau te prefaci?

- Ah...scuze Andres...nu te-am auzit eram cu mintea in alta parte.

- Observ.
[ Andres cel mai bun prieten al lui Kai.
Kai sunt eu. Kai Evens...un simplu baiat ce e cam popular in scoala lui pentru cum arata.]

- Daca iar incepi sa ma bati la cap cu sa devin mai 'prietenos' iti garantez ca nu o sa-mi mai pese ca esti cel mai bun prieten al meu si te bat pana vei inceta cu acest subiect.

-Gata sefule!!!o spune amuzat.

Stiam ca imi vroia binele ,dar imi place sa raman inchis si foarte departe de asemenea specipemene. De ce stau cu Andres? Pentru ca ma suporta in unele moduri si nu comenteaza si nu incearca sa scoata din mine unele lucruri, deoarece stie ca nu va reusi si mai bine o lasa balta. Fetele nu sunt atrase atat de mult de el,dar nu sta cu mine pentru ele. El e mai scund decat mine cu 5cm , eu avand 1.85, iar el 1.80. Avea ochii verzi precum un smarald ce te pierdeai in ei daca erai concentrat pe privirea lui. Saten si tuns scurt.

Mereu incerc sa meditez la ceva incercand sa-mi ocup mintea cu nimicuri. Din nou pierd notiunea timpului,mergand cu capul in jos fara sa mai bag nimic in seama. Totul era lasat afara din mintea mea. Sincer nici eu nu stiu la ce trebuia sa ma gandesc.

Fara sa-mi dau seama ma izbesc puternic de cineva. Eram deasupra acelei persoane. Ma ridic repede asa face si respectiva persoana. Nu-mi daduse nici macar sansa sa-mi cer scuze ca am cazut peste ea. Da,o ea. De la spate asa arata. Pentru cateva secunde am mai vazut-o apoi a disparut din raza mea vizuala. Totusi de la spate avea parul prins in coada.

-Hey,Kai! Hai odata.

-Vin!

Asa cum fac deobicei ,incerc sa uit...orice nesimnificativ...

Ma duc spre banca cu doua locuri de la fereastra din ultima banca. Imi placea sa stau acolo singur.

Hm...toti colegi mei au cate un coleg de banca,inafara de mine. De ce? Pentru ca nu ma suporta cei ce stau cu mine sau mai bine zis ii fac sa nu ma suporte. Nici Andres nu-i place sa stea in aceeasi banca cu mine, doar atunci cand avem ora libera si nu vine profu,atunci mai socializam.

Ma asez in banca si in acel miment intra proful de mate in clasa. Nu-l pot suporta. E prea ingamfat si are ceva cu mine,dar mai mereu cu mine. Oricum nu-i merge,ii sunt prea bun pentru el.

Se pune in fata catedrei ca deobicei cu mainile incrucisate la piept.

- Azi ,infectilor v-am adus un alt specimen. Noua voastra colega Calo....Sunca...

- Serios tataie? E Cadi Miller.

-Ia vezi cum vorbesti ca de-ti lipesc una te ....-nici nu continua ca se aseaza un fata lui. Era EA ..cea peste care am cazut.

-Nu aveti voie sa va atingeti de mine. Ati priceput? Stiti dumneavoastra mai bine de ce.

Se intoarcele cu spatele la el. Ma asteptam sa zambeasca victorioasa pentru cum se purtase,dar nu. Avea o privire rece cat si trista. Nic din gesturile ei nu reiesea ceva vesel. Se uita in clasa spre un loc liber. O vad ca se indreapta spre banca din spate de la perete. Imi reintorc privirea spre fereastra.

Dintr-o data simt o prezenta langa mine. Imi intorc privirea spre ...ea. Ce cauta langa mine?

-Scuza-ma, dar mai sunt locuri si acolo?ii arat cu degetul.

Ma priveste cu ochii ei caprui. De data asta erau pierduti si indurerati.

-Si ce daca? Eu vreau aici sa stau.

In clasa incep sa se auda soapte. Nu vroiam sa continui discutia pana la pauza . Acum chiar nu era un moment prielnic sa ma cert cu noua venita.

- Fa ce vrei!

Pe tot parcursul orei de mate nu ma putusem abtine sa nu o analizez sa o privesc. Ma atragea sa aflu problema ochilor ei tristi si parca disparuti pe alt taram ce cu greu se pot intoarce. Avea o coada lunga pana la omoplat. Parul ei era de o nuanta castanie. Avea mici tendinte de baiat,deoarece hanoracul ei gri ii dadea un aer de baiat.

Ma surprinde in cele din urma la sfarsitul orei ca ma uitam la ea. Dar fusesem foarte subtil,dar se pare ca si ea e atenta in multe ...locuri.

Nu stiu de ce,dar nu am mai continuat discutia din ora de a se muta.

La sfarsitul orelor, Andres se apropie de mine ca sa mergem impreuna acasa.

-Si,Kai , cum ti se pare noua colega?

-Fata.

-Serios? Fata? Nu te inteleg...cum de nu esti atras de nici o fata, nu m-ar deranja daca ai fi atras de un baiat, dar- nu-l las sa termine.

-Nu e treaba ta!

Si cu acest raspuns ma despart de el si o iau pe alta strada.

Stiu ca nu am simtit niciodata o atractie fata de o fata sau de un baiat(doamne fereste,tine-mi pestele potolit) si stiu sigur ca nu sunt zoofil. Dar nu am simtit nevoia , atunci cand o fata se lipea de mine, mai ales avand un decolteu deti pica ochi. Eu nu simteam ca alti sa fac laba c ar fi. Odata stiu ca eram in vestiar cu baieti. Am stat si m-am uitat la cucul lor cat si curul lor ca sa vad daca mi se trezeste ceva, daca sunt atras. Dar nu. Aia m-au crezut un gay,dar pentru toti tot cool eram. Ma trecuse un fior cand imi amintesc ca m-am uitat la baieti. BLEAH!!!!!

Ma opresc la trecerea de pietoni. Era aglomerat. Pe partea cealalta era colega cea noua. Cum o chema? A, da. Cadi.

Era la fel ca in banca. Era cu ochii pierduti. Ocolesc strada ca sa ajung la ea. De ce? Asta ma intreb si eu. O vad cum pune piciorul pe linia alba de la trecere. Ma uit la semafor,iar ala arata rosu. Fac ochii cat cepele si fug dupa ea.

In acel moment am simtit cum ceva mi se rupsese din inima...

Se auzea cum venea in viteza,iar rotile scartaiau...
Salut dragilor. Hm... m-am apucat de o noua poveste cu titlul "Nu pot iubi". Sper sa va placa. Lasati-mi parerile va rog.

Nu pot iubi...?Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum