Cap 5 -Te urasc....

41 4 2
                                    

~Cadi POV~
Ma luase prin surprindere cu reactia lui in public. E ciudat sa-l privesc din spate in timp ce ma trage dupa el. Simteam cum inima mea batea cat sa iasa din piet si sa ajunga la el ca sa-i sopteasca o veste. Ma inrosisem la propriu. Eram cu mult mai rosie decat el. Nu simt nimic pentru el. Nu simt nimic.
Ne oprim dintr-o data.
-Cat suntem "impreuna" nu ai voie sa fi distrasa de la nimic. Incepuse sa aibe lacrimi in coltul ochilor. Ochi lui negri ca taciunele erau acum doar pierduti. Se purta prea ciudat decat deobicei.
-Ce vrei sa zici cu asta?ma uit eu insistent la el.
-Stai departe de James! Isi inclina capul intr-o parte incat parul ii venea pe o parte a chipului lui. Parea serios in ceea ce incerca sa-mi zica. Dar fara sa vreau scap unele cuvinte.
-Ce te intereseaza pe tine? Si e treaba mea ce fac. Nu te mai baga unde nu-ti fierbe oala. Lasa-ma in pace. Te urasc!
-Ciudat pana acum ceva timp spuneai ca vei fi a naibi si vom fi prieteni buni. Stiam ca esti o mincinoasa,dar nu te mai preface ...
-Cu ce ma prefac? Poate tu esti singurul de aici care se preface si se ascunde. Si nu mai conteaza ce am spus atunci. Nu mai vreau sa fim prieteni. Te iubesc...
Ce am spus? O.O Nu nu nu nu ,nu asta trebuia sa-mi iasa pe gura. Offff!!! Gura mea mare si proasta.
Se uita la mine fara nicio expresie. Credeam ca va avea pe chip o expresie socata,dar nu, parea prea calm,iar linistea asta era prea apasatoare.
-Nu am vrut sa zic asta. Nu stiu de ce am spuso. Nici nu te cunosc si nici nu simt nimic pentru tine. Stai calm ,a fost doar o scapare nevinovata. Eu- chiar inainte sa-i mai dau alte explicatii ma tras,iar de mana inapoi la grupul nostru.
James inca ma privea. Chiar inainte sa mai realizez,Kai nu ma mai tinea de mana. Statea cu spatele la mine. Chiar ma deranja ca statea cu spatele la mine si nu-mi mai adresa niciun cuvant.
Profesorul coordonator ne impartise pe fiecare cate doi intr-o camera. Eu trebuia sa stau cu o fata,Miranda,dar la rugat pe profesor sa o schimbe. Atunci il aud pe James.
-Domnu' vreau eu sa stau in camera cu Cadi. Avea un zambet pervers indreptat spre mine.
-Imi pare rau,dar Cadi va sta cu mine. Mai ales ca suntem parteneri in acest proiect,interveni atunci Kai.
Crezusem ca era suparat. Ma mira faptul ca dorea sa stea in aceeasi camera cu mine. Profu ma trezi din gandurile mele.
-Cadi ,te las pe tine sa hotarasti.
James se uita fix in ochii mei,iar Kai nici nu ma baga in seama. Observasem fara sa fi observat cineva cum strangea din pumn.
-A pai ,p-pai cred ca cu Kai.
Atunci Kai isi ridica privirea insenindu-se la fata.
E tare ciudat acest baiat...dar eu si mai ciudata ca el. Nu stiu,dar ceva ma face sa stau pe langa el ,oricat m-as impotrivi asupra acestui sentiment. Te urasc, Kai! Te urasc ca nu pot intelege ce mi se intampla,dar nu pot simti si ca te iubesc,chiar daca as fi spus atunci. Nu simt si nu vreau sa simt ,sa ma atasez de nimeni...
In invalmaseala mea de ganduri nu observasem ca trebuia sa ne indreptam spre hotel. Ramasesem singura doar cu vantul ce-mi mangaia chipul,cu iarba ce ma gadila la picioare,cu umbra copacilor ce ma protejau...si cu Kai. Ma uitam sa vad daca era si James prin preajma,dar nu era nimeni.
Stateam tinand in mana dreapta bagajul,iar cu cealalta mana trageam tot mai mult de gluga ca sa-mi vina mai pe ochi.
Cat timp faceam asta,nu observasem cand Kai ajunsese langa mine.
-Ti s-au lipit talpile de pamant de nu te misti?
Era la fel. Nu se schimbase...
Imi trase gluga in jos apoi ma tragea de ea ca sa-l urmez..ma tragea de parca eram un animal. Incepusem sa urlu la el.
-ESTI NEBUN? DA-MI DRUMUL!!! Ma crezi caine?
-Mai usor cutu ca deranjam oameni.
-Du-te dreacu!!! FUTUTEAR UN BABUIN IN CUR,PARDON MAI BINE UN CUI PANA MORI.
-Oh,dar cata decenta ai. O spuse in semn de sarcasm.
-Te urasc..
-Iar o spui? Stiam deja si nu ma deranjeaza ,asa ca misca mai repede potaie.
Se uita lumea la noi ca la doi nebuni. Si idiotul,boul asta ma facea potaie?
Ajunsem la hotel cu chiu cu vai. Cand intram pe usile ce se invart ,ne intampina tocmai sora mea, Jane. De ce ea? Offff!!!
-Nu credeti ca ati intarziat? isi inclina usor capul intr-o parte doar ca sa para de fatada pentru ceilalti ,o profa dulce. Dar ea era invers. Era cruda,amara si buna la pat. Ok,poate ultima parte nu trebuia sa o zic,dar deh se mai intampla. O stiam de la fostul ei iubit ce a fugit mancand pamantul din nu stiu ce motiv. Iar am deviat de la subiect. Reintorcandu-ne...
-Ar trebui sa mergeti in camera voastra. La etajul 5 camera 269.
Serios? 269? Bai,oameni astia o fac intentionat sau ce? Deja prevad cum vor fi barfe in legatura cu noi doi ce stam in aceeasi camera. Chiar ma mira faptul ca ne-au lasat. Ajunsem in camera. Cand intram vedem un singur pat si mare.
-E o greseala, spunem amandoi in acelasi timp.
Dar din pacate nu fusese nicio greseala. Nu mai aveau camere decat in genul astora. Nu aveam ce face decat sa-l impartim. Si bineinteles,Kai incepe sa ia singur hotarîrile.
-Tu vei dormi spre geam,iar spre perete.
-Dar poate vroiam eu spre perete,te-ai gandit?
-Nu-mi pasa ce vroiai tu,asa ca ciocu mic.
Ma enervase la culme asa ca la bervi sar sa-l bat,dar ajung la podea cu el peste. Inrosisem...
Gomene!!! Scuze ca vin cu un nou capitol atat de tarziu. Sper ca va placut si spuneti-mi daca se merita sa continui.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Jul 21, 2015 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Nu pot iubi...?Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum