II

1 0 0
                                    

Luni [7:10]

Da neața tuturor. Ugh n-am chef de nimic, dar tre să mă pregătesc de liceu.
Mă ridic din pat și merg sa caut cu ce să mă îmbrac.
Normal caut ceva casual, eh, arată bine cred.
Cobor sa mănânc dar nu apuc sa zic nimic că o aud pe mama țipând.

- Pot să știu și eu ce e cu astea aruncate așa?! Arată înspre niste vase murdare.

- Nu sunt ale mele, eu mi-am făcut curat aseară.

- Și vrei să-mi spui că a venit cineva in casă a făcut asta și a plecat?

- Nu știu adică.....
Nu apuc sa termin de vorbit că mama îmi dăduse o palmă puternică. Fața începuse să se înroșească, mă abțineam sa nu plâng...
Am lăsat capul jos, mi-am luat ghiozdanul și am plecat spre liceu.

Da n-am mai mers cu mașina de data asta, mai bine pe jos. In timp ce merg pe străzile lungi și liniștite aud o voce din spatele meu.

- ALINA STAI!! Waw mergi repede. Era vecina mea Mara, ne știm din copilărie, dar nu o pot numii prietenă.

- Ce să spun, mă grăbesc să ajung la liceu. {Te rog nu vorbi mult cum faci de obicei}

- Da observ, acum mergem împreună. Ești ok? De ce ești așa roșie pe obraz?

- Nu e treaba ta!

- Oh...ok.. Daca ai nevoie de ceva spune-mi doar!

- Sunt bine doar lasă-mă

Minunat încă un stres in plus. Ugh vreau doar sa fiu lăsată în pace.

După jumate de ora ajung la liceu. [8:34]

Da am întârziat super, sper sa nu fi primit iar absență.
Bat la ușă și deschid ușor, da mă aștepta diriga ce sa vezi.

- Domnișoara Alina! Dar ce onoare, mă scuzi că am venit așa devreme. Dar te rog intra!

- Mă scuzați că am întârziat doamna, doar că nu a putut mama sa mă aducă cu mașina.

- Du-te sa iei loc și să-ți scrii de pe tablă, ce nu reușești iei de la colegi.

Ii mulțumesc și mă duc în banca mea. După cam 20 de minute se sunase de pauza, ca de obicei mi-am băgat căștile în urechi ascultând muzică.

- Alina ieși la țigare? Mă întreabă o colegă

- Da sigur.

Mă ridic și îmi iau pachetul din ghiozdan, ieșim în curtea liceului și ne aprindem cate o țigară.

Se lăsase liniște....

Incerc sa nu mă pierd prin gânduri..
Mintea mea o ia razna...
Când știi că atâtea amintiri s-au dus... Și ce e frumos a trecut..
Aduna-te.. ești la liceu și trebuie să te concentrezi, știu că am dormit puțin dar trebuie sa rezist.
Las capul în pământ și rămân blocată pentru câteva minute

- Alina ești ok? Te vad pierduta.

- Da, sunt bine. Spun eu cu privirea în pământ.

- Sigur nu ai nevoie de ceva?

- Da sunt bine, îmi trebuie doar aer.

Clopoțelul sunase, ne-am dus în clasa și în mai toate orele eram obosită așa că n-am putut fi prea atentă, la un moment am și adormit. Dar nu a durat mult.

Orele sau terminat [2:00]

Pornesc spre casă... Liniște totală.
Tot ce puteam auzi era vântul trecând ușor, așa că m-am decis să bag niste muzică. După jumate de ora am ajuns acasă
Frați mei pe canapea la desene iar părinți mei în bucătărie.

-  Haide să mănânci ceva. Spune mama

- Nu mulțumesc, nu am poftă.
Spun in timp ce urc scările.

Eram prea obosită așa că m-am schimbat și am adormit cum am ajuns in pat, ma trezisem pe la ora 3 dimineața, mă schimb in pijamale fiindcă uitasem.
De ce m-am trezit? Ar fi bine sa mă culc înapoi.
Am adormit, și până a 2-a zi nu m-am mai trezit.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Aug 29, 2021 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Atrasă în capcane Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum