Despartirea

23 1 0
                                    

Era o dimineata la fel ca celelalte , tatal meu era la servici iar mama ca de obicei era ocupata . Eu abia ma treizsem , ce vis ciudat : intuneric , luna plina si un peisaj intunecat . Totul in jur era ciudat si intuecat , m-am trezit inspamintata de ultima imagina a visului : era ea , aceasi fata cu fata alba si parul negru , lung , ochii sai verzi si intunecati , ma privea. Ce ciudat nu o mai visasem din copilarie. Dupa ce m-am trezit tatal meu intra pe usa , tacut si palind , ma inbratiseaza ma saruta pe frunte iar apoi pleaca . Ce ciudat era , de obocei nu era acasa in acest timp. Dupa 10 minute merg afara sa il intreb ceva pe tatal meu si era de negasit . Apoi o intreb pe mama:
-Deja a plecat tata la munca?
-Cum..? Nici macar nu a venit .
Cat de straniu doar ce plecase din camera mea si tocmai cand vruiam sa ii zic asta mamei suna telefonul. Dupa ce mama termina conversatia se apropie cu ochii inlacrimati si imi zice ca tata cu 20 de minute in urma a facut accident cu masina si din pacate nu a supravietuit. Ce veste , ce zi . Lacrimile parca nu se mai opreau , ce durerea tatal meu , doar il vazusem , fusese aici , iar acum ce . Nu imi venea sa cred. Cum ? De ce ?

You've reached the end of published parts.

⏰ Last updated: Mar 19, 2015 ⏰

Add this story to your Library to get notified about new parts!

Nimic nu e intamplatorWhere stories live. Discover now