Viata

Inceputul cunoasterii

Cum toate experientele au un inceput, este normal ca si ale mele sa aiba!
Copilaria mea a fost una normala desii parinti nu au fost niciodata langa mine deoarece erau prea ocupati cu serviciul iar eu stateam ore intregi uitandu-ma pe geam la ceilalti copii de la bloc care alergau si se zbenguiau, radeau si se simteau bine, se vedea pe chipurile lor ca erau fericiti.
Parintii mereu imi repetau ca in viata nu ma voi putea distra mereu si ca nu trebuie nici sa depind de altii, sa fiu independata, mi-au spus ca doar avand bani si un loc de munca stabil voi fi fericita. Eu i-am crezut, eram doar un copil, lucrurilea astea mi le repetau zilnic, asta si faptul ca prieteni vin si pleaca.
Eram o fire timida si nu-mi placea sa vorbesc cu nimeni. Imi era foarte greu sa ma exprim avand in vedere ca de dimineata pana seara tarziu stateam singura.