Cea mai dulce greseala

137 7 2
                                    

-Si? Ce o sa se intample acum? mi-a spus razand .

-Nu stiu. Profita de moment. Ai visat la aceasta clipa trei ani. Nu o strica. Inchide ochii si savureaza placerea, ii sopteam eu in timp ce ma apropiam atenta de el.

Niciodata nu mi-a placut stilul lui vestimentar. Nici gusturile la cadouri. Nici nu stiu cum am rezistat atatia ani unul langa celalalt. Un singur lucru il aveam in comun. Nebunia.Il admiram pentru rabdarea de care dadea dovada de fiecare data.Puteam sa-i fac orice rau din lume, m-ar fi iertat. In niciun moment nu m-am gandit de unde izvoraste aceasta rabdare,afectiune... Nu voiam sa stiu. Imi era, intr-un fel, frica de raspuns. Gandul ca prietenia noastra s-ar putea destrama, ma distrugea...

-Iti este frica ,Christian ?ii ziceam eu in timp ce imi plimbam unghiile pe gatul lui .

Inca ma intrebam ce fac .Ce incerc sa fac ,mai degraba .Sa-l vad slabit de puteri in fata mea ,cersindu-mi afectiunea, imi dadea un sentiment placut .Era jocul meu ,regulile mele .Dar ,oare ,stiam atat de bine regulile incat sa le incalc ca o profesionista ?In mintea mea se derulau momente alaturi de Eden .Ma uitam peste umarul lui Christian ingrijorata .Doamne...sa nu ma vada cineva .Il iubeam atat de mult pe Eden ,nespus .

Mi-am simtit obrazii fierbinti .Fiorii mi-au cuprins corpul .Imi cunosteam trupul .Urma sa plang...Ma uitam in sus ,incercand sa nu lacrimez .In zadar...Pe neasteptate ,am inceput .Ma simteam o femeie josnica .Cum ii puteam face asta barbatului pe care il iubeam ?Daca din intamplare ar fi aparut ?Nu m-ar fi iertat niciodata pentru tradare .

-Nu plange ,Caterina .Nu plange .Fii puternica ,vom trece cu bine peste asta ,ma linistea el .

Nu m-a intrebat de ce plang .Nu ii pasa .Singurul lucru care conta pentru Christian era faptul ca eram in bratele lui si ca il lasam sa ma mangaie .Imi tremurau picioarele .Nu din cauza vantului ce batea naprasnic ,ci din cauza fricii .Mi-am scos ochelarii si mi i-am asezat pe cat pentru a-mi sterge lacrimile si a incerca sa salvez acel pic de machiaj .L-am privit in ochi si brusc...am facut-o .Mi-am lipit gura de a lui .

Imi era scarba de ce faceam .Ma simteam pangarita .Cand i-am simtit limba rece ,m-am trezit brusc .Inima imi batea nebuneste .Deschide-te ,pamantule ,si inghite-ma pentru greselile comise cu stiinta .L-am privit cu ura si am vrut sa plec dar m-a oprit tinandu-ma de mana .

-Hmm...Sa nu crezi ca vreau sa pleci .Mi-a placut .

Niciun muschi al fetei nu era incordat .Inca nu realizam ce facusem .S-a albit brusc la fata cand mi-a vazut fata .S-a dat un pas inapoi ,parca impins de o forta nevazuta .M-a examinat din cap pana-n picioare .

-Esti frumoasa...Prea frumoasa .Ai facut-o din mila sau din sentimente ?

La intrebarea asta nu ma asteptam .Daca ii spuneam adevarul ,ca a afost facuta din mila ,planul meu ar fi dat gres ,si m-as fi intors de la cap iar toata munca mea ar fi fost distrusa .Daca i-as fi raspuns ca am facut-o din cauza sentimentelor mele pentru el ,as fi mintit .

-Un pic din fiecare ,i-am raspuns eu privind in alta directie .Vreau sa plec ,este tarziu .Am treaba si am stat destul de mult .Promite-mi ca nu ma vei mai cauta niciodata .Asa ne-a fost intelegerea cand ne-am vazut ?Mai stii ?

-Intelegerea cade .Sarutul m-a schimbat ,mi-a zis zambit precum un copil .

Nu stiam cum sa reactionez .Planul ar fi mers perfect daca nu faceam acel 'pas' .Mi-am inclestat puternic maxilarul si am tras aer adanc in piept .Tamplele imi pulsau si tot ce imi doream era sa fi fost doar un cosmar .Dar vantul ce imi biciuia pielea imi destrama aceasta speranta .

-Asa ne-a fost intelegerea ,domnule !Vei disparea din viata mea !Vom fi doi straini !Daca ma vei vedea pe strada ,nu ma vei cunoaste ! il amenintam eu cu aratatorul .

Fara sa astept un raspuns ,am fugit de la locul cu pricina .Imi strangeam haina pe langa mine .Nu stiam cum sa scap de acest pacat .Singura varianta a fost sa scuip .Orice mililitru de saliva al lui Christian trebuia sa iasa din gura mea .
M-am uitat precauta in jurul meu .Nu era tipenie de om .Acest lucru ma infiora dar imi dadea si un sentiment de siguranta ca nimeni nu ma va vedea facand acel gest nepotrivit pentru o femeie de inalta societate .Dar oare ce facusem mai inainte,era demn ?Sa-mi insel iubirea vietii doar pentru a-mi regla niste conturi vechi .
Pantofii ma strangeau iar gambele imi pulsau din cauza tocurilor
M-am sprijinit usor langa un Ford negru ,cat senzorul sa nu se activeze si sa porneasca alarma .Contactul dintre metalul rece si corpul meu fierbinte m-a facut sa tremur usor vizibil .
Era o noapte frumoasa .Linistita .Cateva stele inca straluceau pe bolta cerului in ciuda faptului ca orasul era poluat .Mi-as fi dorit sa dau timpul inapoi ,sa fiu in Muntii Rodnei .Sa privesc cerul plin de stele si sa ma incalzesc langa focul de tabara .
Visul mi-a fost spulberat de vocea unui barbat .M-am uitat la el pe deasupra lentilelor,analizandu-l din cap pana in picioare .Avea un mers hotarat .
-Iubire,daca tot te sprijini pe portbagaj ,ia-l si acasa !imi spunea el ironic .
-Imi pare rau .Va urez o seara buna !i-am raspuns sec barbatului in timp ce ma indepartam de Ford .
-Stai...Doamna,imi permiteti sa va intreb ceva ?
-Nu consider ca sunt suficient de matura incat sa mi se spuna "doamna" .Va ascult .
A inceput sa imi puna intrebari .Vazand ca nu ii dau raspunsurile dorite ,ci unele seci ,a dorit sa incerce sa ma descrie .Am ramas surprinsa .Stia unde locuiam,cine erau parintii mei sau unde lucra mama .Se apropria periculos de mult de mine .Cu fiecare pas pe care il facea,simteam cum ma sufoc .
-Caterina Addams .De mult voiam sa ne intalnim .Crezi in destin ?
-Nu,i-am raspuns eu balbaindu-ma .
-Ar trebui sa crezi .Totul se intampla cu un motiv .Esti mai frumoasa pe zi ce trece ,mi-a zis el in timp ce imi analiza chipul .Si tepii tai...Foarte ascutiti .Cati baieti s-au ranit ?
-Cine esti ?
A zambit usor in coltul drept al gurii .Ce mi-au atras atentia au fost ochii verzi ,limpezi ce se ascundeau dupa ramele dreptunghiulare din metal .
-Repet,i-am spus eu incercand sa par amenintatoare .Cine esti ?
-Vei afla totul la momentul potrivit,Caterina .
-Te rog,spune-mi.
Se uita lung la mine .Ma indemna sa ma aproprii de el .Sfioasa,tematoare,impinsa de curiozitatea ce-mi cuprinse corpul,m-am apropriat de el .Mi-a luat mana delicat si a scos manusa alba ,tinand-o in mana stanga ca pe un premiu in mana .Buzele sale subtiri abia mi-au atins pielea in timp ce ochii erau atintiti asupra chipului meu .
-Caterina...Te astept la Casa Domneasca,sambata,la ora noua dimineata .Nu accept un refuz .

Mein FuhrerUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum