Ana descopera scrisoarea

28 2 0
                                    

urmatoarea saptamana a fost uimitoare, ne jucam , nu mai eram singura, plimbari, o invatam sa stea in aer , sa isi foloseasca aripioarele  , chiar am si gatit , fursecuri sa va zic, dar s.au dus imediat , Ana mananca prea mult *hihi* . , ma simteam ca o mama pt Ana, si ma bucuram ca o pot ajuta, si ea pe mine. 

Saptamana a continuat tot asa pana intr.o zi.. Cand neatentia mea a lasat scrisoarea prin curte iar Ana a dat de ea. *M.am repezit si i.am smuls scrisoarea* 

- Ana nu! 

-Dar ce e in scrisoarea aia..? 

-E o scrisoare rea, una blestemata, nu stiu de ce nu am scapat de ea pana acum. 

*Ana era putin nedumerita..nu prea intelegea ea de ce Mary a reactionat asa. *

- Hai Ana, e deja tarziu pt tine, maine vom vizita un parc de distractii si nu vrem sa ratam asta... * o pup de noapte buna, ii zic o poveste luunga ca sa fiu sigura ca adoarme si ma duc in spatele curtii, ingrop scrisoarea destul de adanc ca sa nu o poata gasii pt binele ei si al meu. Apoi revin si eu in camera.

Buzz Buzz BuZz Buzz *suna alarma*

-Opreste.o tu Ana

- Nu pot, e prea bine in plapuma 

- Anaa, nu iti mai dau gem la micul dejun , eu sunt prea obosita , am avut un cosmar si nu am dormit bine (de fapt cosmarul era sa nu iasa din pamant ieri un varcolac si am stat treaza ca sa ma asigur ca suntem in siguranta) 

-Iti dau eu cosmar cand o sa vezi borcanele de gem goale :))) 

-Aaa ce??:))) 

*ne dam jos din pat, ne imbracam in niste rochite, si plecam in oras.*

Totul frumos , totul ok, stateam pe banca si mancam floricele. Cand dam sa plecam, un..

Va urma :)

Aventurile lui MaryUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum