Nu o sa inteleg nicioadata de ce...dar o fac!

Capitolul 43

Nu stiu de ce sau cine ma suna la ora asta de la autoritatile americane , dar am o oarecare retinere in a raspunde. Habar nu am de ce . Parca imi e frica sa o fac . Parca imi e frica de ce avea sa imi spuna persoana de la celelalt capat al firului .
E: Alo ?
X: Buna ziua . Elishabeta Styles la telefon ?
E: da eu sunt . Care e problema domnule ?
X: vreau sa ca anunt ca ati fost numita directoare la universitatea militara Washington si avand in vedere diploma si specialitatea dumneavoastra absolvita la WSU sunteti profesoara de literatura la toti elevi din anul intai .
E: Multumesc de informare . Cererea de devenire Director am depus-o abia azi. Cum de a fost acceptata asa de repede ?
X: Ati depus o cerere ? Nici nu am primit-o inca , dar am observat persormantele scolare si dumneavoastra ati fi cea mai potrivita in acest post .
E: ma voi prezenta la academie incepand de maine . O seara buna la revedere !
Dimineata .
M-am scumal m-am baut cafeaua m-am imbracat in richia de la armata . Stiu suna ciudat , dar e o rechie de lupta . Are fusta lunga pana in pamant si colanti pe dedesupt i-ar materialul e unul ce permite miscarea fiarte rapida. Probabil va ganditi de ce nu as putea lupta in colanti. Exista la specializarea mea de lunetist anumite pistoale care se pun in niste suporturi speciale si care se agata de picioare , iar fusta este utila ca inamicul sa nu le vada .
mi-am prins parul intr-o voada normala pe spate care imi ajungea pana la fund am luat cheile de la masina si am plecat .
Cand am ajuns la academie primul lucru care l-am facut a fist sa ma duc in noul meu birou si sa verific dosarele cu raniti si sa trimit noi trupe medicale pe front si sa fac cerere de rapoarte noi specificand sa nu faca abateri pentru a-mi scade ingrijorarea ca altfel vin eu sa verific . Am cautat si am gasit dosarul sotului meu . L-am analizat cu atentie si am vazut ceva care mi-a bucurat inima . pe dosar scria casatorit si aparea numele meu . Dragul de el .
Dupa ce am iesit din birou m-am dus la prina clasa care avea curs cu mine .
Totul normal , nimic iesit din comun. Numai elevi de 15 ani care vroiau sa devina ofiteri sau gardieni sau soldati fiecare avand motivul lui , unii pentru ca asa au fost tatii lor, unii pentru bunici , unii ca sa isi pritejeze iubitele .
Su asa a decurs si a doua si a treia ora .
Cand am ajuns la a patra ceva era ciudat . In clasa aia era permanent galagie . Cineva fosbea si troznea intruna. Am sprigat catalogul pana am ajuns la cineva suspect . Dejan Montevick. Ek arata mai mare decat toti moment in care mi-am ous nita mintala sa trec varstele tuturir elevilor in catalog.
E: Dejan tu cati ani ai ?
D: 17 doamna .
E: daca ai 17 cum esti in primul an ?
D: am ramas repetent .
restul zilei a decurs normal . Ma tot gandeam la baiatul ala . Oare de ce arata asa nevos artagis , dar totusi trist . Vreau sa aflu ce e cu el .
Nici mult nu mai stau ca aud numele lui pronuntat cu dezgust de una din infirmierele academiei care a intrat ca o furtuna in biroul meu .
I: Doamna elevul Dejan Montevick este batut de un coleg mai mare din ultimul an . Ce facem ?
E: Ma ocum eu . Unde sunt ?
I: in vurtea din spate .
ma fuc glont acolo si ce da vezi . Dejan dipa din toti plamanii la colegil sau care il batea si il facea in toate felurile . Nu m-a observase nimeni vad. Ma duc in spatele elevului care dadea in el si tip dintr-o data .
E: Dai drumul acum si ii ceri scuze sau te exmatriculez pana sa apuci sa respiri.
Parca imi era mila de Dejan . Nu stiu de ce . Pare genul de persoana care vrea sa para puternica , dar nu este si ascunde un trecut nu tocmai placut.
D: Doamna . De ce ati venit sa ma salvati.?
E: Dejan in biroul meu . acem de discutat urgent .
D: Am inteles doamna .
Nu trecu mult si aud pasi pe hol . Usa de la biroul meu se deschide si pe ea intra dejan .
E: Ia loc .
D: Despre ce voiati sa vorbim doamna ?
E: Vreau sa stau de virba cu parintiu tai .
D: Degeaba imi cereti adta . Eu nu am parinti . Eu stau la orfelinat , iar ingrijitarelw ma obliga sa fac academia asta . De aia nu trec niciodata . Mereu pic la literatura pentru ca fosta prifesoara ne trecea numai daca cumparam tiate cartile ca sa mai ia di ea bani i iar eu ju mi le permiteam .
E: Bine atunci . De azi ianinte daca vrei eu iti paltesc o camera la caminul militar ca sa nu mai mergi la camin , iar carti de acum incolo nu mai cumpara nimeni .Academia de va ocupa de asta , adica eu.
d: Multumesc doamna. Nu dtiu cum sa va multumes . O sa trec si anun si nici nu mai trebuie sa ma fuc la orfelinat . asta e minuant .
E: Nu imi multumi mie ci sotului meu . El e cel care m-am facut cine sunt azi.
Hei cititori!
Stiu ca numarul vistru scade si paite e vian mea , dar am vrut sa fac o carte pe gustul meu , iar mie imi place . I sa va printedi mai tarziu ce e cu Dejan . Cat mai curand posibil . Multumesc celir care inca mai cititi . va pup si va iubesc .
~Ella