"Simt cum increderea mea in sotul meu scade treptat. De fapt am si un motiv. Acum trei luni mi-am vazut sotul sarutandu-se cu alta. M-a durut ingrozitor acea scena. Simteam cum inima imi este rupta in mii de bucatele. De atunci increderea mea in el a inceput sa scada. El se comporta ca si cum nimic nu s-a intamplat. Se comporta normal. Este acelasi Ryan de cand l-am cunoscut. Acum 2 luni am aflat ca am o boala incurabila, care ma duce la moarte. Sotului meu nu i-am spus nimic. Ascund aceasta boala pentru ca imi e rusine si frica. Imi e frica sa-i spun pentru ca, cred ca ma va parasi ca pe o carpa de care nu mai are voie. Sincer mai am cateva luni de trait si incerc sa ma obisnuiesc cu asta. E greu cand ai o boala ca a mea."
Tanara isi arunca privirea spre sotul ei care citea linistit o carte, stand pe canapea. Ryan isi ridica si el privirea si ii zambea apoi isi continua cartea fiind absorbit de fiecare cuvant.
"Mi-e greu. Pe zi ce trece ma simt mai slabita. Mi-ar fi greu sa ii zic sotului meu:<Ryan, eu am cancer!> Dar nu ii voi zice nimic. E mai bine sa afle dupa ce mor. Mi-e si frica sa ma gandesc cum ar reactiona daca ar afla."
Tanara Katie isi lasa pixul si jurnalul pe birou si porni spre baie. Ajunsa in baie se privi in oglinda. Isi vedea fata din ce in ce mai palida sau poate doar i se parea. Porni robinetul si isi daduse cu apa rece pe fata. Parca nu mai era asa palida ca inainte. Se privi inca o data in oglinda iar o lacrima i se prelinse pe obraz. Inca nu era invatata cu ideea ca mai are putin de trait.
Tanarul sot vazandu-si sotia plecata la baie, lasa cartea deoparte si se repezi la jurnalul acesteia. Incepu sa citeasca iar pe masura ce citea fata i se intuneca iar inima incepea sa-l doara. Isi simti inima sfasiata. Dar citi in continuare si se opri la propozitia "Ryan eu am cancer!". Acesta mari ochii iar vocea interioara ii repeta intr-una: "Am cancer!". Acum in sufletul sau se dadea o batalie crunta. Nu mai stia cum sa reactioneze. Ochii i se umplura de lacrimi, care se prelingeau rapid pe fata lui.
Katie se mai spala de cateva ori pe fata ca sa-si ascunda urmele lasa-te de plans. Apoi isi mai privi fata in oglinda inca o data si iesi din baie. Isi gasise sotul cu jurnalul ei in mana. Fata acum era pusa in dificultate, de ceea ce avea sa urmeze. Ryan vazandu-i privirea socata a partenerei lui de viata, arunca jurnalul fetei pe jos nervos si se repezi la ea incepand sa zbiere:
- De ce nu mi-ai spus? Crezi ca o sa te parasesc? Crezi ca o sa te arunc ca pe carpa la gunoi si nu o sa te ingrijesc? Cine ti-a spus ca eu vreau sa te parasesc? Spune-mi cine! Spune-mi cine a intraznit sa spuna asta! Crezi ca eu vreau sa te insel si sa te parasesc! Asta crezi? Si acum aflu ca nu mai ai incredere in mine pentru ca ai vazut-o pe aia care s-a dat la mine!
Tanara Katie incepu sa planga, iar la fiecare propozitie rostita de sotul ei ea se prabusi in genunchi, apoi in fund, ajungând in cele din urma cu genunchii la piept. Acum isi ascundea fata in genunchii plangand. Asteptand momentul in care Ryan v-a incepe sa o loveasca fara mila.
Ryan vazand-o prabusita pe parchet plangand se duse langa ea si se aseza pe vine in fata ei spunandu-i calm:
-Nici daca ma obligi nu o sa te parasesc. Esti sotia mea si te iubesc. Orice s-ar intampla voi fi alaturi de tine.
Ii ridica capul fetei si o privi in ochi, dandu-i la o parte firele de păr castanii de pe faţă, stergandu-i cu degetele-i mari toate lacrimile care doreau sa ii inunde faţa. Fata avea ochii rosii de la atata plans ,dar si el ii avea la fel de rosii.
-Iarta-ma pentru ca am ţipat la tine!
Katie nu mai stia cum sa reactioneze se astepta-se la ce e mai rau dar lucrurile au luat o alta intorsatura pe care nu o astepta.
-Maine vom merge la medic si o sa incepi un tratament. Iar eu voi fi alaturi de tine. Nu te voi parasi.
Fata reusi sa indruge doar un:
CITEȘTI
"Ryan, eu am cancer!"
Short Story"Ryan, eu am cancer!" este o scurta poveste in care Ryan afla ca sotia lui are o boala incurabila. Ryan decide sa ramana alaturi de Katie, astfel demonstrand cat de mult o iubeste...